tag:blogger.com,1999:blog-2408146947541803332024-03-13T13:27:13.797+02:00Adrian SîmbotinAdrian Sîmbotinhttp://www.blogger.com/profile/05311874866857844669noreply@blogger.comBlogger37125tag:blogger.com,1999:blog-240814694754180333.post-91699351238315903682018-12-01T08:26:00.004+02:002018-12-01T08:33:24.857+02:00România: un secol de la Marea Unire<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://4.bp.blogspot.com/-r3D2jtUF3YM/XAIo0F_eVPI/AAAAAAAACPE/2m4PiJMzIvYHTeCL3XwxE-TuQ2AVE-pfgCLcBGAs/s1600/Centenar.png" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="800" data-original-width="1600" height="320" src="https://4.bp.blogspot.com/-r3D2jtUF3YM/XAIo0F_eVPI/AAAAAAAACPE/2m4PiJMzIvYHTeCL3XwxE-TuQ2AVE-pfgCLcBGAs/s640/Centenar.png" width="640" /></a></div>
<br />
<br />
<div style="text-align: center;">
<span style="color: red;"><span style="font-size: large;">Azi se împlinesc 100 de ani de la Marea Unire.</span></span></div>
<div style="text-align: center;">
<span style="color: red;"><span style="font-size: large;">Trăiască ROMÂNIA!</span></span></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://2.bp.blogspot.com/-mQRd6hZ_8NI/XAIpSShECmI/AAAAAAAACPM/vtaXzVlXrIAJX5ewR3UNx6R6hIjqmd5DQCLcBGAs/s1600/100.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="1600" data-original-width="1600" height="320" src="https://2.bp.blogspot.com/-mQRd6hZ_8NI/XAIpSShECmI/AAAAAAAACPM/vtaXzVlXrIAJX5ewR3UNx6R6hIjqmd5DQCLcBGAs/s320/100.jpg" width="320" /></a></div>
<div style="text-align: center;">
<br />
<a href="https://www.blogger.com/%3Ciframe%20width=%22560%22%20height=%22315%22%20src=%22https://www.youtube.com/embed/kqYCLYCQ2vs%22%20frameborder=%220%22%20allow=%22accelerometer;%20autoplay;%20encrypted-media;%20gyroscope;%20picture-in-picture%22%20allowfullscreen%3E%3C/iframe%3E"><iframe allow="accelerometer; autoplay; encrypted-media; gyroscope; picture-in-picture" allowfullscreen="" frameborder="0" height="315" src="https://www.youtube.com/embed/kqYCLYCQ2vs" width="560"></iframe></a><br /></div>
Adrian Sîmbotinhttp://www.blogger.com/profile/05311874866857844669noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-240814694754180333.post-23189103188779444072018-03-01T12:10:00.000+02:002018-03-06T12:31:52.800+02:00Radu Șerban<b><span style="color: #222222; font-family: "arial";">Radu Șerban</span></b><span style="background-color: transparent; color: #222222; display: inline; float: none; font-family: sans-serif; font-size: 13.93px; font-style: normal; font-variant: normal; font-weight: 400; letter-spacing: normal; line-height: 22.28px; text-align: left; text-decoration: none; text-indent: 0px; text-transform: none; white-space: normal; word-spacing: 0px;"> a fost Domn al Țării Românești între anii 1601-1611. Mare dregător în timpul domniei lui </span><a href="https://ro.orthodoxwiki.org/Mihai_Viteazul" style="-webkit-text-stroke-width: 0px; background-attachment: scroll; background-clip: border-box; background-color: transparent; background-image: none; background-origin: padding-box; background-position-x: 0%; background-position-y: 0%; background-repeat: repeat; background-size: auto; color: #0645ad; display: inline; font-family: sans-serif; font-size: 13.93px; font-style: normal; font-variant: normal; font-weight: 400; letter-spacing: normal; orphans: 2; text-align: left; text-decoration: none; text-indent: 0px; text-transform: none; white-space: normal; word-spacing: 0px;" title="Mihai Viteazul">Mihai Viteazul</a><span style="background-color: transparent; color: #222222; display: inline; float: none; font-family: sans-serif; font-size: 13.93px; font-style: normal; font-variant: normal; font-weight: 400; letter-spacing: normal; line-height: 22.28px; text-align: left; text-decoration: none; text-indent: 0px; text-transform: none; white-space: normal; word-spacing: 0px;">, a fost un continuator al politicii acestuia de independență a Țării Românești. Având de luptat cu mari greutăți înăuntrul și în afara țării, a reușit să le facă față cu succes în cei aproape zece ani de domnie. În tot acest timp el s-a remarcat printr-o deosebită abilitate politică și pricepere militară, dovedindu-se a fi unul dintre voievozii de seamă ai țărilor române. Continuând tradiția înaintașilor săi (era nepot al Sf. Voievod </span><a href="https://ro.orthodoxwiki.org/Neagoe_Basarab" style="-webkit-text-stroke-width: 0px; background-attachment: scroll; background-clip: border-box; background-color: transparent; background-image: none; background-origin: padding-box; background-position-x: 0%; background-position-y: 0%; background-repeat: repeat; background-size: auto; color: #0645ad; display: inline; font-family: sans-serif; font-size: 13.93px; font-style: normal; font-variant: normal; font-weight: 400; letter-spacing: normal; orphans: 2; text-align: left; text-decoration: none; text-indent: 0px; text-transform: none; white-space: normal; word-spacing: 0px;" title="Neagoe Basarab">Neagoe Basarab</a><span style="background-color: transparent; color: #222222; display: inline; float: none; font-family: sans-serif; font-size: 13.93px; font-style: normal; font-variant: normal; font-weight: 400; letter-spacing: normal; line-height: 22.28px; text-align: left; text-decoration: none; text-indent: 0px; text-transform: none; white-space: normal; word-spacing: 0px;">), a fost un important ctitor de </span><a href="https://ro.orthodoxwiki.org/M%C4%83n%C4%83stire" style="-webkit-text-stroke-width: 0px; background-attachment: scroll; background-clip: border-box; background-color: transparent; background-image: none; background-origin: padding-box; background-position-x: 0%; background-position-y: 0%; background-repeat: repeat; background-size: auto; color: #0645ad; display: inline; font-family: sans-serif; font-size: 13.93px; font-style: normal; font-variant: normal; font-weight: 400; letter-spacing: normal; orphans: 2; text-align: left; text-decoration: none; text-indent: 0px; text-transform: none; white-space: normal; word-spacing: 0px;" title="Mănăstire">mănăstiri</a><span style="background-color: transparent; color: #222222; display: inline; float: none; font-family: sans-serif; font-size: 13.93px; font-style: normal; font-variant: normal; font-weight: 400; letter-spacing: normal; line-height: 22.28px; text-align: left; text-decoration: none; text-indent: 0px; text-transform: none; white-space: normal; word-spacing: 0px;"> și </span><a href="https://ro.orthodoxwiki.org/Biseric%C4%83" style="-webkit-text-stroke-width: 0px; background-attachment: scroll; background-clip: border-box; background-color: transparent; background-image: none; background-origin: padding-box; background-position-x: 0%; background-position-y: 0%; background-repeat: repeat; background-size: auto; color: #0645ad; display: inline; font-family: sans-serif; font-size: 13.93px; font-style: normal; font-variant: normal; font-weight: 400; letter-spacing: normal; orphans: 2; text-align: left; text-decoration: none; text-indent: 0px; text-transform: none; white-space: normal; word-spacing: 0px;" title="Biserică">biserici</a><span style="background-color: transparent; color: #222222; display: inline; float: none; font-family: sans-serif; font-size: 13.93px; font-style: normal; font-variant: normal; font-weight: 400; letter-spacing: normal; line-height: 22.28px; text-align: left; text-decoration: none; text-indent: 0px; text-transform: none; white-space: normal; word-spacing: 0px;">.</span><span style="background-color: transparent; color: #222222; display: inline; float: none; font-family: sans-serif; font-size: 13.93px; font-style: normal; font-variant: normal; font-weight: 400; letter-spacing: normal; line-height: 22.28px; text-align: left; text-decoration: none; text-indent: 0px; text-transform: none; white-space: normal; word-spacing: 0px;"><br /></span><br />
<div>
<h2 style="-webkit-text-stroke-width: 0px; background-attachment: scroll; background-clip: border-box; background-color: transparent; background-image: none; background-origin: padding-box; background-position-x: 0%; background-position-y: 0%; background-repeat: repeat; background-size: auto; border-bottom-color: rgb(162, 169, 177); border-bottom-style: solid; border-bottom-width: 1px; color: black; font-family: "Linux Libertine","Georgia","Times",serif; font-size: 20.93px; font-style: normal; font-variant: normal; font-weight: 400; letter-spacing: normal; line-height: 27.2px; margin-bottom: 5.23px; margin-left: 0px; margin-right: 0px; margin-top: 20.93px; orphans: 2; overflow: hidden; padding-bottom: 0px; padding-left: 0px; padding-right: 0px; padding-top: 0px; text-align: left; text-decoration: none; text-indent: 0px; text-transform: none; white-space: normal; word-spacing: 0px;">
<span class="mw-headline" id="Via.C8.9Ba" style="background-attachment: scroll; background-color: transparent; background-image: none; background-repeat: repeat; background-size: auto; border-bottom-color: rgb(0 , 0 , 0); border-bottom-style: none; border-bottom-width: 0px; color: black; font-family: "linux libertine" , "georgia" , "times" , serif; font-size: 20.93px; font-weight: 400; line-height: 27.2px; margin-bottom: 0px; margin-left: 0px; margin-right: 0px; margin-top: 0px; overflow: visible; padding-bottom: 0px; padding-left: 0px; padding-right: 0px; padding-top: 0px;">Viața</span></h2>
<h3 style="-webkit-text-stroke-width: 0px; background-attachment: scroll; background-clip: border-box; background-color: transparent; background-image: none; background-origin: padding-box; background-position-x: 0%; background-position-y: 0%; background-repeat: repeat; background-size: auto; border-bottom-color: rgb(0, 0, 0); border-bottom-style: none; border-bottom-width: 0px; color: black; font-family: sans-serif; font-size: 16.73px; font-style: normal; font-variant: normal; font-weight: 700; letter-spacing: normal; line-height: 26.76px; margin-bottom: 0px; margin-left: 0px; margin-right: 0px; margin-top: 5.02px; orphans: 2; overflow: hidden; padding-bottom: 0px; padding-top: 8.36px; text-align: left; text-decoration: none; text-indent: 0px; text-transform: none; white-space: normal; word-spacing: 0px;">
<span class="mw-headline" id="Origini" style="background-attachment: scroll; background-color: transparent; background-image: none; background-repeat: repeat; background-size: auto; border-bottom-color: rgb(0 , 0 , 0); border-bottom-style: none; border-bottom-width: 0px; color: black; font-size: 16.73px; font-weight: 700; line-height: 26.76px; margin-bottom: 0px; margin-left: 0px; margin-right: 0px; margin-top: 0px; overflow: visible; padding-bottom: 0px; padding-top: 0px;">Origini</span></h3>
<span style="background-color: transparent; color: #222222; direction: ltr; display: inline; float: none; font-family: sans-serif; font-size: 13.93px; font-style: normal; font-variant: normal; font-weight: 400; letter-spacing: normal; text-align: left; text-decoration: none; text-indent: 0px; text-transform: none; white-space: normal; word-spacing: 0px;">
</span>
<br />
<div style="-webkit-text-stroke-width: 0px; background-color: transparent; color: #222222; font-family: sans-serif; font-size: 13.93px; font-style: normal; font-variant: normal; font-weight: 400; letter-spacing: normal; line-height: 22.28px; margin-bottom: 6.96px; margin-left: 0px; margin-right: 0px; margin-top: 6.96px; orphans: 2; text-align: left; text-decoration: none; text-indent: 0px; text-transform: none; white-space: normal; word-spacing: 0px;">
Radu Șerban se trăgea dintr-o veche familie boierească. Unele surse istorice afirmă că era nepot al lui <a href="https://ro.orthodoxwiki.org/Neagoe_Basarab" style="background-attachment: scroll; background-clip: border-box; background-color: transparent; background-image: none; background-origin: padding-box; background-position-x: 0%; background-position-y: 0%; background-repeat: repeat; background-size: auto; color: #0645ad; display: inline; font-family: sans-serif; text-decoration: none;" title="Neagoe Basarab">Neagoe Basarab</a> (care ar fi avut, pe lângă Teodosie, încă un fiu, numit Șerban<sup class="reference" id="cite_ref-1" style="line-height: 9.6px; white-space: nowrap;"><a href="https://ro.orthodoxwiki.org/Radu_%C8%98erban#cite_note-1" style="background-attachment: scroll; background-clip: border-box; background-color: transparent; background-image: none; background-origin: padding-box; background-position-x: 0%; background-position-y: 0%; background-repeat: repeat; background-size: auto; color: #0645ad; display: inline; font-family: sans-serif; text-decoration: none;">[1]</a></sup>).
</div>
<div style="-webkit-text-stroke-width: 0px; background-color: transparent; color: #222222; font-family: sans-serif; font-size: 13.93px; font-style: normal; font-variant: normal; font-weight: 400; letter-spacing: normal; line-height: 22.28px; margin-bottom: 6.96px; margin-left: 0px; margin-right: 0px; margin-top: 6.96px; orphans: 2; text-align: left; text-decoration: none; text-indent: 0px; text-transform: none; white-space: normal; word-spacing: 0px;">
A ajuns mare dregător în timpul domniei lui <a href="https://ro.orthodoxwiki.org/Mihai_Viteazul" style="background-attachment: scroll; background-clip: border-box; background-color: transparent; background-image: none; background-origin: padding-box; background-position-x: 0%; background-position-y: 0%; background-repeat: repeat; background-size: auto; color: #0645ad; display: inline; font-family: sans-serif; text-decoration: none;" title="Mihai Viteazul">Mihai Viteazul</a>, avându-și principala reședință la moșia sa din satul Coiani (azi Mironești, Giurgiu, pe malul Argeșului, la sud de București). Era unul dintre cei mai bogați boieri din Țara Românească, stăpânind circa 70 de sate. Soția sa Elina, fiica Banului Udriște, îi adusese și ea o zestre însemnată.<sup class="reference" id="cite_ref-2" style="line-height: 9.6px; white-space: nowrap;"><a href="https://ro.orthodoxwiki.org/Radu_%C8%98erban#cite_note-2" style="background-attachment: scroll; background-clip: border-box; background-color: transparent; background-image: none; background-origin: padding-box; background-position-x: 0%; background-position-y: 0%; background-repeat: repeat; background-size: auto; color: #0645ad; display: inline; font-family: sans-serif; text-decoration: none;">[2]</a></sup>
</div>
<span style="background-color: transparent; color: #222222; direction: ltr; display: inline; float: none; font-family: sans-serif; font-size: 13.93px; font-style: normal; font-variant: normal; font-weight: 400; letter-spacing: normal; text-align: left; text-decoration: none; text-indent: 0px; text-transform: none; white-space: normal; word-spacing: 0px;">
</span>
<br />
<h3 style="-webkit-text-stroke-width: 0px; background-attachment: scroll; background-clip: border-box; background-color: transparent; background-image: none; background-origin: padding-box; background-position-x: 0%; background-position-y: 0%; background-repeat: repeat; background-size: auto; border-bottom-color: rgb(0, 0, 0); border-bottom-style: none; border-bottom-width: 0px; color: black; font-family: sans-serif; font-size: 16.73px; font-style: normal; font-variant: normal; font-weight: 700; letter-spacing: normal; line-height: 26.76px; margin-bottom: 0px; margin-left: 0px; margin-right: 0px; margin-top: 5.02px; orphans: 2; overflow: hidden; padding-bottom: 0px; padding-top: 8.36px; text-align: left; text-decoration: none; text-indent: 0px; text-transform: none; white-space: normal; word-spacing: 0px;">
<span class="mw-headline" id="Domnia" style="background-attachment: scroll; background-color: transparent; background-image: none; background-repeat: repeat; background-size: auto; border-bottom-color: rgb(0 , 0 , 0); border-bottom-style: none; border-bottom-width: 0px; color: black; font-size: 16.73px; font-weight: 700; line-height: 26.76px; margin-bottom: 0px; margin-left: 0px; margin-right: 0px; margin-top: 0px; overflow: visible; padding-bottom: 0px; padding-top: 0px;">Domnia</span></h3>
<div style="-webkit-text-stroke-width: 0px; background-color: transparent; color: #222222; font-family: sans-serif; font-size: 13.93px; font-style: normal; font-variant: normal; font-weight: 400; letter-spacing: normal; line-height: 22.28px; margin-bottom: 6.96px; margin-left: 0px; margin-right: 0px; margin-top: 6.96px; orphans: 2; text-align: left; text-decoration: none; text-indent: 0px; text-transform: none; white-space: normal; word-spacing: 0px;">
După moartea năpraznică a lui Mihai Viteazul și scurta domnie a moldoveanului Simion Movilă, Radu Șerban ajuns pe tronul Țării Românești în octombrie 1601<sup class="reference" id="cite_ref-3" style="line-height: 9.6px; white-space: nowrap;"><a href="https://ro.orthodoxwiki.org/Radu_%C8%98erban#cite_note-3" style="background-attachment: scroll; background-clip: border-box; background-color: transparent; background-image: none; background-origin: padding-box; background-position-x: 0%; background-position-y: 0%; background-repeat: repeat; background-size: auto; color: #0645ad; display: inline; font-family: sans-serif; text-decoration: none;">[3]</a></sup><sup class="reference" id="cite_ref-4" style="line-height: 9.6px; white-space: nowrap;"><a href="https://ro.orthodoxwiki.org/Radu_%C8%98erban#cite_note-4" style="background-attachment: scroll; background-clip: border-box; background-color: transparent; background-image: none; background-origin: padding-box; background-position-x: 0%; background-position-y: 0%; background-repeat: repeat; background-size: auto; color: #0645ad; display: inline; font-family: sans-serif; text-decoration: none;">[4]</a></sup> cu sprijinul marilor boieri Preda, Stroe și Radu Buzescu, cărora le era unchi după mamă, și care, bucurându-se de o mare autoritate politică și militară, i-au sprijinit constant domnia.
</div>
<div style="-webkit-text-stroke-width: 0px; background-color: transparent; color: #222222; font-family: sans-serif; font-size: 13.93px; font-style: normal; font-variant: normal; font-weight: 400; letter-spacing: normal; line-height: 22.28px; margin-bottom: 6.96px; margin-left: 0px; margin-right: 0px; margin-top: 6.96px; orphans: 2; text-align: left; text-decoration: none; text-indent: 0px; text-transform: none; white-space: normal; word-spacing: 0px;">
Primul an de domnie a fost unul foarte dificil, Radu Șerban având de luptat mai întâi cu fostul domn, Simion Movilă, până când acesta fiind părăsit de oștile polone trimise de Jan Zamoyski, marele hatman al coroanei, a fost nevoit să se retragă în Moldova, apoi cu Radu Mihnea, pretendentul la tron sprijinit de turci.
</div>
<div style="-webkit-text-stroke-width: 0px; background-color: transparent; color: #222222; font-family: sans-serif; font-size: 13.93px; font-style: normal; font-variant: normal; font-weight: 400; letter-spacing: normal; line-height: 22.28px; margin-bottom: 6.96px; margin-left: 0px; margin-right: 0px; margin-top: 6.96px; orphans: 2; text-align: left; text-decoration: none; text-indent: 0px; text-transform: none; white-space: normal; word-spacing: 0px;">
Priceput comandant de oști, Radu Șerban a continuat politica lui Mihai Viteazul de eliberare a țării de sub turci și de apropiere de Imperiul Habsburgic. A purtat lupte cu turcii, tătarii și cu principii maghiari din Transilvania, Moise Székely și Gabriel Bathory, care erau sprijiniți de Poarta Otomană.
</div>
<div style="-webkit-text-stroke-width: 0px; background-color: transparent; color: #222222; font-family: sans-serif; font-size: 13.93px; font-style: normal; font-variant: normal; font-weight: 400; letter-spacing: normal; line-height: 22.28px; margin-bottom: 6.96px; margin-left: 0px; margin-right: 0px; margin-top: 6.96px; orphans: 2; text-align: left; text-decoration: none; text-indent: 0px; text-transform: none; white-space: normal; word-spacing: 0px;">
În toamna anului 1602 Simion Movilă a făcut o nouă încercare de a redobândi tronul Țării Românești. În acest scop, el s-a adresat tătarilor din Hanatul Crimeii, „prieteni mai răi decât cel mai rău dușman” (cum îi caracteriza Nicolae Iorga), promițându-le că le va îngădui jaful liber în țară dacă îl vor ajuta să ocupe tronul muntean. La 13 septembrie, Simion Movilă împreună cu cei 40.000 de tătari (sub comanda Hanului Gazi Ghirai), moldovenii trimiși de fratele său, Ieremia Movilă, și circa 300 de cazaci a intrat în Țara Românească.<sup class="reference" id="cite_ref-5" style="line-height: 9.6px; white-space: nowrap;"><a href="https://ro.orthodoxwiki.org/Radu_%C8%98erban#cite_note-5" style="background-attachment: scroll; background-clip: border-box; background-color: transparent; background-image: none; background-origin: padding-box; background-position-x: 0%; background-position-y: 0%; background-repeat: repeat; background-size: auto; color: #0645ad; display: inline; font-family: sans-serif; text-decoration: none;">[5]</a></sup> Oastea lui Radu Șerban era mult mică, însumând circa 8000 - 10000 de pedestrași și 6000 de călăreți, cărora li s-au adăugat ulterior 1000 de călăreți trimiși din Transilvania de către generalul habsburgic Giorgio Basta.<sup class="reference" id="cite_ref-6" style="line-height: 9.6px; white-space: nowrap;"><a href="https://ro.orthodoxwiki.org/Radu_%C8%98erban#cite_note-6" style="background-attachment: scroll; background-clip: border-box; background-color: transparent; background-image: none; background-origin: padding-box; background-position-x: 0%; background-position-y: 0%; background-repeat: repeat; background-size: auto; color: #0645ad; display: inline; font-family: sans-serif; text-decoration: none;">[6]</a></sup> Având în vedere superioritatea numerică a invadatorilor, Radu Șerban a adoptat o tactică defensivă. Bătălia hotărâtoare s-a dat la Teișani, pe valea râului Teleajen, pe 23 și 24 septembrie 1602. Toate atacurile tătarilor împotriva taberei întărite cu șanțuri și palisade a românilor au eșuat; în final, după ce suferiseră mari pierderi, tătarii au fost nevoiți să se retragă spre Silistra, unde au trecut Dunărea, fiind așteptați ca ajutor pentru campania pe care turcii urmau să o desfășoare în Ungaria. În timpul bătăliei de la Teișani s-a întâmplat un fapt memorabil: ginerele (și nepotul) Hanului Gazi Ghirai a ieșit în fața liniilor tătare chemând la o luptă individuală pe căpeteniile oștirii muntene. Provocarea a fost acceptată de Stroe Buzescu, care după o luptă crâncenă l-a învins pe tătar decapitându-l în fața ochilor îngroziți ai hanului și în entuziasmul oștii române. Din nefericire și Stroe Buzescu fusese rănit grav și a murit câteva zile mai târziu, pe 2 octombrie. S-a păstrat până în prezent piatra sa de mormânt, de la <a href="https://ro.orthodoxwiki.org/Schit" style="background-attachment: scroll; background-clip: border-box; background-color: transparent; background-image: none; background-origin: padding-box; background-position-x: 0%; background-position-y: 0%; background-repeat: repeat; background-size: auto; color: #0645ad; display: inline; font-family: sans-serif; text-decoration: none;" title="Schit">schitul</a> Stănești, pe care soția sa, jupâneasa Sima, a pus să se dăltuiască o inscripție într-o frumoasă limbă română despre faptele creștinești și vitejești ale soțului ei, încheiată cu: „<i style="line-height: 22.28px; margin-bottom: 0px; margin-left: 0px; margin-right: 0px; margin-top: 0px;">Și nu fu pre voe câinilor de tătari</i>”.<sup class="reference" id="cite_ref-7" style="line-height: 9.6px; white-space: nowrap;"><a href="https://ro.orthodoxwiki.org/Radu_%C8%98erban#cite_note-7" style="background-attachment: scroll; background-clip: border-box; background-color: transparent; background-image: none; background-origin: padding-box; background-position-x: 0%; background-position-y: 0%; background-repeat: repeat; background-size: auto; color: #0645ad; display: inline; font-family: sans-serif; text-decoration: none;">[7]</a></sup>
</div>
<div style="-webkit-text-stroke-width: 0px; background-color: transparent; color: #222222; font-family: sans-serif; font-size: 13.93px; font-style: normal; font-variant: normal; font-weight: 400; letter-spacing: normal; line-height: 22.28px; margin-bottom: 6.96px; margin-left: 0px; margin-right: 0px; margin-top: 6.96px; orphans: 2; text-align: left; text-decoration: none; text-indent: 0px; text-transform: none; white-space: normal; word-spacing: 0px;">
În vara anului 1603 Radu Șerban a intervenit în Transilvania împotriva coaliției magnaților maghiari, conduși de Moise Székely, care încercau să-i alunge pe habsburgi din Ardeal. Motivul principal al acestei intervenții a fost nu atât alianța pe care o încheiase cu Imperiul Habsburgic, cât conștientizarea faptului că nu se putea admite ca, în timp ce la sud de Carpați se ducea o luptă antiotomană, în Transilvania să se instaureze puterea filoturcă a lui Moise Székely și a nobililor maghiari care îl sprijineau. Radu Șerban nu putea admite prinderea Țării Românești într-un „clește” de către Imperiul Otoman de la sud de Dunăre și un Ardeal supus acestora.<sup class="reference" id="cite_ref-8" style="line-height: 9.6px; white-space: nowrap;"><a href="https://ro.orthodoxwiki.org/Radu_%C8%98erban#cite_note-8" style="background-attachment: scroll; background-clip: border-box; background-color: transparent; background-image: none; background-origin: padding-box; background-position-x: 0%; background-position-y: 0%; background-repeat: repeat; background-size: auto; color: #0645ad; display: inline; font-family: sans-serif; text-decoration: none;">[8]</a></sup> Avangarda oștilor române, sub comanda căpeteniilor Gheorghe Raț și Vasile Mîrza a trecut munții pe Valea Teleajenului și și-a așezat tabăra în apropierea Brașovului (cetate săsească ce rămăsese fidelă habsburgilor), mai întâi la Feldioara apoi la Râșnov, în așteptarea forțelor principale.<sup class="reference" id="cite_ref-9" style="line-height: 9.6px; white-space: nowrap;"><a href="https://ro.orthodoxwiki.org/Radu_%C8%98erban#cite_note-9" style="background-attachment: scroll; background-clip: border-box; background-color: transparent; background-image: none; background-origin: padding-box; background-position-x: 0%; background-position-y: 0%; background-repeat: repeat; background-size: auto; color: #0645ad; display: inline; font-family: sans-serif; text-decoration: none;">[9]</a></sup> Voievodul, cu grosul oștilor, a trecut Carpații prin pasul Rucăr-Bran făcând joncțiunea cu avangarda condusă de Gheorghe Raț. Moise Székely a sosit și el cu oastea lui (4000 de unguri, 2000 de tătari și 25 de tunuri ușoare) în apropierea Brașovului, dar considerând că nu avea șanse de reușită pentru o bătălie în câmp deschis a adoptat o tactică defensivă, întărindu-se lângă Râșnov într-o tabără înconjurată cu care legate între ele. Lupta decisivă s-a dat în dimineața zilei de 17 iulie (istoricii o numesc <i style="line-height: 22.28px; margin-bottom: 0px; margin-left: 0px; margin-right: 0px; margin-top: 0px;">Prima bătălie de la Brașov - 1603</i><sup class="reference" id="cite_ref-10" style="line-height: 9.6px; white-space: nowrap;"><a href="https://ro.orthodoxwiki.org/Radu_%C8%98erban#cite_note-10" style="background-attachment: scroll; background-clip: border-box; background-color: transparent; background-image: none; background-origin: padding-box; background-position-x: 0%; background-position-y: 0%; background-repeat: repeat; background-size: auto; color: #0645ad; display: inline; font-family: sans-serif; text-decoration: none;">[10]</a></sup>): atacul impetuos al românilor a reușit să străpungă apărarea maghiarilor și să-i pună pe fugă. Cavaleria lui Radu Șerban i-a urmărit pe fugari făcând prăpăd în rândurile acestora; însuși Moise Székely a fost ucis în timp ce încerca să scape cu fuga. Generalul imperial Giorgio Basta, care se afla tocmai la Satu Mare, se temea că Radu Șerban va lua în stăpânire întreaga Transilvanie, la fel ca Mihai Viteazul, dar voievodul român s-a mulțumit doar cu această victorie prin care și-a asigurat flancul nordic și s-a retras în Țara Românească.<sup class="reference" id="cite_ref-11" style="line-height: 9.6px; white-space: nowrap;"><a href="https://ro.orthodoxwiki.org/Radu_%C8%98erban#cite_note-11" style="background-attachment: scroll; background-clip: border-box; background-color: transparent; background-image: none; background-origin: padding-box; background-position-x: 0%; background-position-y: 0%; background-repeat: repeat; background-size: auto; color: #0645ad; display: inline; font-family: sans-serif; text-decoration: none;">[11]</a></sup>
</div>
<div style="-webkit-text-stroke-width: 0px; background-color: transparent; color: #222222; font-family: sans-serif; font-size: 13.93px; font-style: normal; font-variant: normal; font-weight: 400; letter-spacing: normal; line-height: 22.28px; margin-bottom: 6.96px; margin-left: 0px; margin-right: 0px; margin-top: 6.96px; orphans: 2; text-align: left; text-decoration: none; text-indent: 0px; text-transform: none; white-space: normal; word-spacing: 0px;">
Au urmat câțiva ani de pace și relativă liniște pentru țară. Cu granița nordică asigurată și cu pericolul invaziilor tătarilor respins, Radu Șerban a reușit să stabilească un „modus vivendi” cu turcii, care aveau alte probleme politice și militare la acea dată, asigurând astfel și granița sudică a Țării Românești. După ce și-a consolidat domnia, Radu Șerban a preferat Târgoviștea ca cetate de scaun (pentru a fi mai ferit de o eventuală invazie turcească), dar nu a neglijat nici Bucureștiul, unde a construit podul Șerban Vodă și a amenajat heleșteul Șerban Vodă, aflat astăzi în Parcul Carol I.<sup class="reference" id="cite_ref-12" style="line-height: 9.6px; white-space: nowrap;"><a href="https://ro.orthodoxwiki.org/Radu_%C8%98erban#cite_note-12" style="background-attachment: scroll; background-clip: border-box; background-color: transparent; background-image: none; background-origin: padding-box; background-position-x: 0%; background-position-y: 0%; background-repeat: repeat; background-size: auto; color: #0645ad; display: inline; font-family: sans-serif; text-decoration: none;">[12]</a></sup> Fapt remarcabil pentru acea epocă, voievodul a căutat să sprijine dezvoltarea economică a țării prin luarea unor măsuri pentru stingerea datoriilor dintre particulari și a despăgubirilor pentru „prădăciuni și furturi și jafuri” (o confirmare a acestor măsuri găsindu-se într-un hrisov emis de către <a href="https://ro.orthodoxwiki.org/Matei_Basarab" style="background-attachment: scroll; background-clip: border-box; background-color: transparent; background-image: none; background-origin: padding-box; background-position-x: 0%; background-position-y: 0%; background-repeat: repeat; background-size: auto; color: #0645ad; display: inline; font-family: sans-serif; text-decoration: none;" title="Matei Basarab">Matei Basarab</a> la 12 iunie 1636<sup class="reference" id="cite_ref-13" style="line-height: 9.6px; white-space: nowrap;"><a href="https://ro.orthodoxwiki.org/Radu_%C8%98erban#cite_note-13" style="background-attachment: scroll; background-clip: border-box; background-color: transparent; background-image: none; background-origin: padding-box; background-position-x: 0%; background-position-y: 0%; background-repeat: repeat; background-size: auto; color: #0645ad; display: inline; font-family: sans-serif; text-decoration: none;">[13]</a></sup>).
</div>
<div style="-webkit-text-stroke-width: 0px; background-color: transparent; color: #222222; font-family: sans-serif; font-size: 13.93px; font-style: normal; font-variant: normal; font-weight: 400; letter-spacing: normal; line-height: 22.28px; margin-bottom: 6.96px; margin-left: 0px; margin-right: 0px; margin-top: 6.96px; orphans: 2; text-align: left; text-decoration: none; text-indent: 0px; text-transform: none; white-space: normal; word-spacing: 0px;">
În anul 1610 au început să apară semne neliniștitoare că noul principe al Transilvaniei, Gabriel Bathory, intenționează să treacă la acțiuni agresive împotriva vecinilor săi de peste Carpați, Moldova și Țara Românească. Radu Șerban încheiase între timp relații de prietenie cu noul domn al Moldovei, Constantin Movilă. La 20 decembrie 1610 mercenarii lui Gabriel Bathory, după ce au prădat timp de cinci zile Țara Bârsei, au trecut peste Carpații înzăpeziți și au intrat prin surprindere în Țara Românească. Radu Șerban, fiind nepregătit, a fost nevoit să părăsească Târgoviștea și să se refugieze în Moldova, la prietenul său Constantin Movilă. Timp de trei luni oștile lui Gabriel Bathory au jefuit crunt Țara Românească; inclusiv bisericile au avut de suferit, fiind prădate de sfintele odoare, de acoperișurile de plumb (topite pentru turnarea gloanțelor), iar mormintele profanate. Între timp, Radu Șerban se străduia să-și adune oști în tabăra sa de la Roman și a reînnoit tratatul de alianță cu Imperiul Habsburgic. La începutul lunii iunie 1611 a revenit în Țara Românească și a adunat în jurul său și oastea țării, boierii și boiernașii fiind „<i style="line-height: 22.28px; margin-bottom: 0px; margin-left: 0px; margin-right: 0px; margin-top: 0px;">însetați de răzbunare în contra lui Gabor</i> [Gabriel Bathory] <i style="line-height: 22.28px; margin-bottom: 0px; margin-left: 0px; margin-right: 0px; margin-top: 0px;">pentru multele răutăți ce făcuse Țării Românești</i>”, cum scria un cronicar al vremii.<sup class="reference" id="cite_ref-14" style="line-height: 9.6px; white-space: nowrap;"><a href="https://ro.orthodoxwiki.org/Radu_%C8%98erban#cite_note-14" style="background-attachment: scroll; background-clip: border-box; background-color: transparent; background-image: none; background-origin: padding-box; background-position-x: 0%; background-position-y: 0%; background-repeat: repeat; background-size: auto; color: #0645ad; display: inline; font-family: sans-serif; text-decoration: none;">[14]</a></sup> În iulie, Radu Șerban, cu toată oastea lui, a trecut Carpații, surprinzându-l pe Gabriel Bathory în tabăra de la Prejmer (aproape de Brașov), unde acesta se întărise cu principalele lui forțe. Gabriel Bathory a încercat să se retragă spre Brașov, dar Radu Șerban, deși avea trupele obosite după istovitorul marș peste munți, nu l-a lăsat ci l-a atacat la 9 iulie pe câmpia dintre Brașov și satul Sânpetru. Aici a avut loc lupta numită de istorici <i style="line-height: 22.28px; margin-bottom: 0px; margin-left: 0px; margin-right: 0px; margin-top: 0px;">A doua bătălie de la Brașov - 1611</i>. Românii și călăreții cuirasieri polonezi (angajați ca mercenari de către Radu Șerban) au zdrobit oastea transilvăneană, Gabriel Bathory scăpând cu fuga de pe câmpul de bătălie. Numeroasele mențiuni din cronicile, scrisorile și actele de cancelarie ale vremii sunt dovezi grăitoare ale importanței pe care contemporanii o acordau acestei victorii strălucite. Satisfacția Habsburgilor, de a vedea un inamic redutabil învins, era oarecum umbrită de temerea ca Radu Șerban să nu pornească pe urmele lui Mihai Viteazul și să cucerească întreaga Transilvanie. Radu Șerban înțelegea însă că situația în ansamblu nu mai era favorabilă unei încercări de unire a principatelor carpato-dunărene într-un stat capabil să se opună cu succes otomanilor, așa cum încercase Mihai Viteazul.<sup class="reference" id="cite_ref-15" style="line-height: 9.6px; white-space: nowrap;"><a href="https://ro.orthodoxwiki.org/Radu_%C8%98erban#cite_note-15" style="background-attachment: scroll; background-clip: border-box; background-color: transparent; background-image: none; background-origin: padding-box; background-position-x: 0%; background-position-y: 0%; background-repeat: repeat; background-size: auto; color: #0645ad; display: inline; font-family: sans-serif; text-decoration: none;">[15]</a></sup>
</div>
<div style="-webkit-text-stroke-width: 0px; background-color: transparent; color: #222222; font-family: sans-serif; font-size: 13.93px; font-style: normal; font-variant: normal; font-weight: 400; letter-spacing: normal; line-height: 22.28px; margin-bottom: 6.96px; margin-left: 0px; margin-right: 0px; margin-top: 6.96px; orphans: 2; text-align: left; text-decoration: none; text-indent: 0px; text-transform: none; white-space: normal; word-spacing: 0px;">
Imperiul Otoman nu putea însă admite alungarea protejatului său, Gabriel Bathory, de pe tronul Transilvaniei. O oaste turcească numeroasă, întărită și cu o hoardă tătărească, a invadat Țara Românească. Radu Șerban a revenit din Transilvania, dar a fost nevoit să se retragă spre Moldova, urmărit de turci și tătari. Oastea care îi mai rămăsese a fost atacată de urmăritori într-o pădure din apropierea Bacăului, la 30 septembrie 1611. În această ciocnire Radu Șerban a pierdut tunurile și carele cu provizii, împotmolite în noroaiele provocate de ploile de toamnă, dar și pe cei mai buni ostași ai săi, inclusiv călăreții cuirasieri polonezi, care s-au sacrificat pentru a asigura retragerea forțelor principale. Radu Șerban s-a dus la Suceava, de unde și-a luat familia, și a pornit pe drumul pribegiei spre Viena.<sup class="reference" id="cite_ref-16" style="line-height: 9.6px; white-space: nowrap;"><a href="https://ro.orthodoxwiki.org/Radu_%C8%98erban#cite_note-16" style="background-attachment: scroll; background-clip: border-box; background-color: transparent; background-image: none; background-origin: padding-box; background-position-x: 0%; background-position-y: 0%; background-repeat: repeat; background-size: auto; color: #0645ad; display: inline; font-family: sans-serif; text-decoration: none;">[16]</a></sup>
</div>
<span style="background-color: transparent; color: #222222; direction: ltr; display: inline; float: none; font-family: sans-serif; font-size: 13.93px; font-style: normal; font-variant: normal; font-weight: 400; letter-spacing: normal; text-align: left; text-decoration: none; text-indent: 0px; text-transform: none; white-space: normal; word-spacing: 0px;">
</span>
<br />
<h3 style="-webkit-text-stroke-width: 0px; background-attachment: scroll; background-clip: border-box; background-color: transparent; background-image: none; background-origin: padding-box; background-position-x: 0%; background-position-y: 0%; background-repeat: repeat; background-size: auto; border-bottom-color: rgb(0, 0, 0); border-bottom-style: none; border-bottom-width: 0px; color: black; font-family: sans-serif; font-size: 16.73px; font-style: normal; font-variant: normal; font-weight: 700; letter-spacing: normal; line-height: 26.76px; margin-bottom: 0px; margin-left: 0px; margin-right: 0px; margin-top: 5.02px; orphans: 2; overflow: hidden; padding-bottom: 0px; padding-top: 8.36px; text-align: left; text-decoration: none; text-indent: 0px; text-transform: none; white-space: normal; word-spacing: 0px;">
<span class="mw-headline" id="Pribegia_.C8.99i_sf.C3.A2r.C8.99itul" style="background-attachment: scroll; background-color: transparent; background-image: none; background-repeat: repeat; background-size: auto; border-bottom-color: rgb(0 , 0 , 0); border-bottom-style: none; border-bottom-width: 0px; color: black; font-size: 16.73px; font-weight: 700; line-height: 26.76px; margin-bottom: 0px; margin-left: 0px; margin-right: 0px; margin-top: 0px; overflow: visible; padding-bottom: 0px; padding-top: 0px;">Pribegia și sfârșitul</span></h3>
<span style="background-color: transparent; color: #222222; direction: ltr; display: inline; float: none; font-family: sans-serif; font-size: 13.93px; font-style: normal; font-variant: normal; font-weight: 400; letter-spacing: normal; text-align: left; text-decoration: none; text-indent: 0px; text-transform: none; white-space: normal; word-spacing: 0px;">
</span>
<br />
<div style="-webkit-text-stroke-width: 0px; background-color: transparent; color: #222222; font-family: sans-serif; font-size: 13.93px; font-style: normal; font-variant: normal; font-weight: 400; letter-spacing: normal; line-height: 22.28px; margin-bottom: 6.96px; margin-left: 0px; margin-right: 0px; margin-top: 6.96px; orphans: 2; text-align: left; text-decoration: none; text-indent: 0px; text-transform: none; white-space: normal; word-spacing: 0px;">
Radu Șerban a încercat să obțină sprijin militar de la Imperiul Habsburgic, pentru a reveni pe tronul Țării Românești, dar nu a obținut decât promisiuni și vorbe frumoase. Cu toate că și din țară veneau scrisori stăruitoare din partea boierilor care îi mai rămăseseră credincioși, prin care era rugat să vină cu oaste pentru a-l alunga pe „acest domn turc” (aluzie la faptul că noul domn, Radu Mihnea, era fiul lui Mihnea <i style="line-height: 22.28px; margin-bottom: 0px; margin-left: 0px; margin-right: 0px; margin-top: 0px;">Turcitul</i>, cel care își renegase credința creștină trecând la mahomedanism), curtea de la Viena nu voia să riște un nou război cu Turcia, ceea ce însemna în fond abandonarea cauzei lui Radu Șerban.
</div>
<div style="-webkit-text-stroke-width: 0px; background-color: transparent; color: #222222; font-family: sans-serif; font-size: 13.93px; font-style: normal; font-variant: normal; font-weight: 400; letter-spacing: normal; line-height: 22.28px; margin-bottom: 6.96px; margin-left: 0px; margin-right: 0px; margin-top: 6.96px; orphans: 2; text-align: left; text-decoration: none; text-indent: 0px; text-transform: none; white-space: normal; word-spacing: 0px;">
Radu Șerban nu a mai apucat să-și revadă țara. S-a stins la Viena, în martie 1620, la vârsta de aproape 60 de ani, și sfârșitul i-a fost grăbit – după mărturia nepotului său, stolnicul Constantin Cantacuzino – de o „gravă și lungă boală de podagră”, urmare a vieții de oștean. Ca un omagiu adus luptătorului pentru cauza creștinității, împăratul a hotărât înmormântarea sa în Catedrala Sf. Ștefan din Viena, privilegiu rezervat familiei imperiale. Dar urmașii nu l-au uitat și mormântul nu i-a fost acoperit de pulberea anonimatului. Fiica sa Ancuța, căsătorită cu Nicolae Pătrașcu, fiul lui Mihai Viteazul, a adus mai târziu în pământul țării rămășițele tatălui și pe cele ale soțului ei. Osemintele lui Radu Șerban și ale lui Nicolae Pătrașcu au fost așezate într-un mormânt comun la <a href="https://ro.orthodoxwiki.org/M%C4%83n%C4%83stirea_Comana" style="background-attachment: scroll; background-clip: border-box; background-color: transparent; background-image: none; background-origin: padding-box; background-position-x: 0%; background-position-y: 0%; background-repeat: repeat; background-size: auto; color: #0645ad; display: inline; font-family: sans-serif; text-decoration: none;" title="Mănăstirea Comana">Mănăstirea Comana</a>, inscripția de pe mormântul lor amintind că au luptat „<i style="line-height: 22.28px; margin-bottom: 0px; margin-left: 0px; margin-right: 0px; margin-top: 0px;">amândoi tare și vârtos pentru lege și pentru moșie cu păgânii turci și tătari</i>”.<sup class="reference" id="cite_ref-17" style="line-height: 9.6px; white-space: nowrap;"><a href="https://ro.orthodoxwiki.org/Radu_%C8%98erban#cite_note-17" style="background-attachment: scroll; background-clip: border-box; background-color: transparent; background-image: none; background-origin: padding-box; background-position-x: 0%; background-position-y: 0%; background-repeat: repeat; background-size: auto; color: #0645ad; display: inline; font-family: sans-serif; text-decoration: none;">[17]</a></sup>
</div>
<div style="-webkit-text-stroke-width: 0px; background-color: transparent; color: #222222; font-family: sans-serif; font-size: 13.93px; font-style: normal; font-variant: normal; font-weight: 400; letter-spacing: normal; line-height: 22.28px; margin-bottom: 6.96px; margin-left: 0px; margin-right: 0px; margin-top: 6.96px; orphans: 2; text-align: left; text-decoration: none; text-indent: 0px; text-transform: none; white-space: normal; word-spacing: 0px;">
Fiul său, <a href="https://ro.orthodoxwiki.org/Constantin_%C8%98erban" style="background-attachment: scroll; background-clip: border-box; background-color: transparent; background-image: none; background-origin: padding-box; background-position-x: 0%; background-position-y: 0%; background-repeat: repeat; background-size: auto; color: #0645ad; display: inline; font-family: sans-serif; text-decoration: none;" title="Constantin Șerban">Constantin Șerban</a>, Domn al Țării Românești (între anii 1654-1658) și al Moldovei (în 1659 și în 1661), a <a href="https://ro.orthodoxwiki.org/Ctitor" style="background-attachment: scroll; background-clip: border-box; background-color: transparent; background-image: none; background-origin: padding-box; background-position-x: 0%; background-position-y: 0%; background-repeat: repeat; background-size: auto; color: #0645ad; display: inline; font-family: sans-serif; text-decoration: none;" title="Ctitor">ctitorit</a> biserica cu <a href="https://ro.orthodoxwiki.org/Hram" style="background-attachment: scroll; background-clip: border-box; background-color: transparent; background-image: none; background-origin: padding-box; background-position-x: 0%; background-position-y: 0%; background-repeat: repeat; background-size: auto; color: #0645ad; display: inline; font-family: sans-serif; text-decoration: none;" title="Hram">hramul</a> <a href="https://ro.orthodoxwiki.org/Constantin_cel_Mare" style="background-attachment: scroll; background-clip: border-box; background-color: transparent; background-image: none; background-origin: padding-box; background-position-x: 0%; background-position-y: 0%; background-repeat: repeat; background-size: auto; color: #0645ad; display: inline; font-family: sans-serif; text-decoration: none;" title="Constantin cel Mare">Sfinții Împărați Constantin și</a> <a href="https://ro.orthodoxwiki.org/Elena" style="background-attachment: scroll; background-clip: border-box; background-color: transparent; background-image: none; background-origin: padding-box; background-position-x: 0%; background-position-y: 0%; background-repeat: repeat; background-size: auto; color: #0645ad; display: inline; font-family: sans-serif; text-decoration: none;" title="Elena">Elena</a>, actuala <a class="mw-redirect" href="https://ro.orthodoxwiki.org/Catedrala_patriarhal%C4%83_din_Bucure%C8%99ti" style="background-attachment: scroll; background-clip: border-box; background-color: transparent; background-image: none; background-origin: padding-box; background-position-x: 0%; background-position-y: 0%; background-repeat: repeat; background-size: auto; color: #0645ad; display: inline; font-family: sans-serif; text-decoration: none;" title="Catedrala patriarhală din București">Catedrală patriarhală din București</a>.<sup class="reference" id="cite_ref-18" style="line-height: 9.6px; white-space: nowrap;"><a href="https://ro.orthodoxwiki.org/Radu_%C8%98erban#cite_note-18" style="background-attachment: scroll; background-clip: border-box; background-color: transparent; background-image: none; background-origin: padding-box; background-position-x: 0%; background-position-y: 0%; background-repeat: repeat; background-size: auto; color: #0645ad; display: inline; font-family: sans-serif; text-decoration: none;">[18]</a></sup>
</div>
<div style="-webkit-text-stroke-width: 0px; background-color: transparent; color: #222222; font-family: sans-serif; font-size: 13.93px; font-style: normal; font-variant: normal; font-weight: 400; letter-spacing: normal; line-height: 22.28px; margin-bottom: 6.96px; margin-left: 0px; margin-right: 0px; margin-top: 6.96px; orphans: 2; text-align: left; text-decoration: none; text-indent: 0px; text-transform: none; white-space: normal; word-spacing: 0px;">
Radu Șerban a mai avut și două fiice: Ancuța, căsătorită cu Nicolae Pătrașcu, fiul lui <a href="https://ro.orthodoxwiki.org/Mihai_Viteazul" style="background-attachment: scroll; background-clip: border-box; background-color: transparent; background-image: none; background-origin: padding-box; background-position-x: 0%; background-position-y: 0%; background-repeat: repeat; background-size: auto; color: #0645ad; display: inline; font-family: sans-serif; text-decoration: none;" title="Mihai Viteazul">Mihai Viteazul</a> și Elina, căsătorită cu postelnicul Constantin Cantacuzino, mamă a viitorului voievod <a href="https://ro.orthodoxwiki.org/%C8%98erban_Cantacuzino" style="background-attachment: scroll; background-clip: border-box; background-color: transparent; background-image: none; background-origin: padding-box; background-position-x: 0%; background-position-y: 0%; background-repeat: repeat; background-size: auto; color: #0645ad; display: inline; font-family: sans-serif; text-decoration: none;" title="Șerban Cantacuzino">Șerban Cantacuzino</a>.<sup class="reference" id="cite_ref-19" style="line-height: 9.6px; white-space: nowrap;"><a href="https://ro.orthodoxwiki.org/Radu_%C8%98erban#cite_note-19" style="background-attachment: scroll; background-clip: border-box; background-color: transparent; background-image: none; background-origin: padding-box; background-position-x: 0%; background-position-y: 0%; background-repeat: repeat; background-size: auto; color: #0645ad; display: inline; font-family: sans-serif; text-decoration: none;">[19]</a></sup>
</div>
<div style="-webkit-text-stroke-width: 0px; background-color: transparent; color: #222222; font-family: sans-serif; font-size: 13.93px; font-style: normal; font-variant: normal; font-weight: 400; letter-spacing: normal; line-height: 22.28px; margin-bottom: 6.96px; margin-left: 0px; margin-right: 0px; margin-top: 6.96px; orphans: 2; text-align: left; text-decoration: none; text-indent: 0px; text-transform: none; white-space: normal; word-spacing: 0px;">
Matei al Mirelor, un erudit născut în Egipt și care studiase la <a href="https://ro.orthodoxwiki.org/Constantinopol" style="background-attachment: scroll; background-clip: border-box; background-color: transparent; background-image: none; background-origin: padding-box; background-position-x: 0%; background-position-y: 0%; background-repeat: repeat; background-size: auto; color: #0645ad; display: inline; font-family: sans-serif; text-decoration: none;" title="Constantinopol">Constantinopol</a>, ajuns în Țara Românească ca egumen al Mănăstirii Dealu și ulterior al <a href="https://ro.orthodoxwiki.org/M%C4%83n%C4%83stirea_Bistri%C8%9Ba_(V%C3%A2lcea,_Rom%C3%A2nia)" style="background-attachment: scroll; background-clip: border-box; background-color: transparent; background-image: none; background-origin: padding-box; background-position-x: 0%; background-position-y: 0%; background-repeat: repeat; background-size: auto; color: #0645ad; display: inline; font-family: sans-serif; text-decoration: none;" title="Mănăstirea Bistrița (Vâlcea, România)">Mănăstirii Bistrița</a> scria despre Radu Șerban în prefața lucrării sale <i style="line-height: 22.28px; margin-bottom: 0px; margin-left: 0px; margin-right: 0px; margin-top: 0px;">Viața Sfântului <a href="https://ro.orthodoxwiki.org/Grigorie_Decapolitul" style="background-attachment: scroll; background-clip: border-box; background-color: transparent; background-image: none; background-origin: padding-box; background-position-x: 0%; background-position-y: 0%; background-repeat: repeat; background-size: auto; color: #0645ad; display: inline; font-family: sans-serif; text-decoration: none;" title="Grigorie Decapolitul">Grigorie Decapolitul</a></i><sup class="reference" id="cite_ref-20" style="line-height: 9.6px; white-space: nowrap;"><a href="https://ro.orthodoxwiki.org/Radu_%C8%98erban#cite_note-20" style="background-attachment: scroll; background-clip: border-box; background-color: transparent; background-image: none; background-origin: padding-box; background-position-x: 0%; background-position-y: 0%; background-repeat: repeat; background-size: auto; color: #0645ad; display: inline; font-family: sans-serif; text-decoration: none;">[20]</a></sup>:
</div>
<span style="background-color: transparent; color: #222222; direction: ltr; display: inline; float: none; font-family: sans-serif; font-size: 13.93px; font-style: normal; font-variant: normal; font-weight: 400; letter-spacing: normal; text-align: left; text-decoration: none; text-indent: 0px; text-transform: none; white-space: normal; word-spacing: 0px;">
</span>
<br />
<dl style="-webkit-text-stroke-width: 0px; background-color: transparent; color: #222222; font-family: sans-serif; font-size: 13.93px; font-style: normal; font-variant: normal; font-weight: 400; letter-spacing: normal; margin-bottom: 6.96px; margin-top: 2.78px; orphans: 2; text-align: left; text-decoration: none; text-indent: 0px; text-transform: none; white-space: normal; word-spacing: 0px;"><dd style="margin-bottom: 1.39px; margin-left: 22.29px; margin-right: 0px;"><i style="direction: ltr;">Era un om înțelept, bun, viteaz, blând și milostiv; pe săraci și străini deopotrivă îi iubea; țara și moșia lui bine conducea; [...] nu-i plăceau tulburările, voia doar pacea cu fiecare.</i></dd></dl>
<span style="background-color: transparent; color: #222222; direction: ltr; display: inline; float: none; font-family: sans-serif; font-size: 13.93px; font-style: normal; font-variant: normal; font-weight: 400; letter-spacing: normal; text-align: left; text-decoration: none; text-indent: 0px; text-transform: none; white-space: normal; word-spacing: 0px;">
</span>
<br />
<h2 style="-webkit-text-stroke-width: 0px; background-attachment: scroll; background-clip: border-box; background-color: transparent; background-image: none; background-origin: padding-box; background-position-x: 0%; background-position-y: 0%; background-repeat: repeat; background-size: auto; border-bottom-color: rgb(162, 169, 177); border-bottom-style: solid; border-bottom-width: 1px; color: black; font-family: "Linux Libertine","Georgia","Times",serif; font-size: 20.93px; font-style: normal; font-variant: normal; font-weight: 400; letter-spacing: normal; line-height: 27.2px; margin-bottom: 5.23px; margin-left: 0px; margin-right: 0px; margin-top: 20.93px; orphans: 2; overflow: hidden; padding-bottom: 0px; padding-left: 0px; padding-right: 0px; padding-top: 0px; text-align: left; text-decoration: none; text-indent: 0px; text-transform: none; white-space: normal; word-spacing: 0px;">
<span class="mw-headline" id="Ctitor_de_sfinte_l.C4.83ca.C8.99uri" style="background-attachment: scroll; background-color: transparent; background-image: none; background-repeat: repeat; background-size: auto; border-bottom-color: rgb(0 , 0 , 0); border-bottom-style: none; border-bottom-width: 0px; color: black; font-family: "linux libertine" , "georgia" , "times" , serif; font-size: 20.93px; font-weight: 400; line-height: 27.2px; margin-bottom: 0px; margin-left: 0px; margin-right: 0px; margin-top: 0px; overflow: visible; padding-bottom: 0px; padding-left: 0px; padding-right: 0px; padding-top: 0px;">Ctitor de sfinte lăcașuri</span><span class="mw-editsection" style="display: inline-block; font-family: sans-serif; font-size: 13.33px; font-weight: 400; line-height: 13.33px; margin-left: 13.33px; vertical-align: baseline;"><span class="mw-editsection-bracket" style="display: inline; font-family: sans-serif; font-size: 13.33px; font-weight: 400; line-height: 13.33px; margin-left: 0px; vertical-align: baseline;">[</span><a href="https://ro.orthodoxwiki.org/index.php?title=Radu_%C8%98erban&action=edit&section=5" style="background-attachment: scroll; background-clip: border-box; background-color: transparent; background-image: none; background-origin: padding-box; background-position-x: 0%; background-position-y: 0%; background-repeat: repeat; background-size: auto; color: #0645ad; display: inline; font-family: sans-serif; text-decoration: none;" title="Modifică secțiunea: Ctitor de sfinte lăcașuri">modificare</a><span class="mw-editsection-bracket" style="display: inline; font-family: sans-serif; font-size: 13.33px; font-weight: 400; line-height: 13.33px; margin-left: 0px; vertical-align: baseline;">]</span></span></h2>
</div>
<div style="-webkit-text-stroke-width: 0px; background-color: transparent; color: #222222; font-family: sans-serif; font-size: 13.93px; font-style: normal; font-variant: normal; font-weight: 400; letter-spacing: normal; line-height: 22.28px; margin-bottom: 6.96px; margin-left: 0px; margin-right: 0px; margin-top: 6.96px; orphans: 2; text-align: left; text-decoration: none; text-indent: 0px; text-transform: none; white-space: normal; word-spacing: 0px;">
Radu Șerban a rezidit <a href="https://ro.orthodoxwiki.org/M%C4%83n%C4%83stirea_Comana" style="background-attachment: scroll; background-clip: border-box; background-color: transparent; background-image: none; background-origin: padding-box; background-position-x: 0%; background-position-y: 0%; background-repeat: repeat; background-size: auto; color: #0645ad; display: inline; font-family: sans-serif; text-decoration: none;" title="Mănăstirea Comana">Mănăstirea Comana</a>, <a href="https://ro.orthodoxwiki.org/Ctitor" style="background-attachment: scroll; background-clip: border-box; background-color: transparent; background-image: none; background-origin: padding-box; background-position-x: 0%; background-position-y: 0%; background-repeat: repeat; background-size: auto; color: #0645ad; display: inline; font-family: sans-serif; text-decoration: none;" title="Ctitor">ctitorie</a> din 1461 a lui Vlad Țepeș, care se ruinase complet. În 1588, înainte de a ajunge Domn al Țării Românești, el a început ridicarea unui aşezământ monahal în vechea incintă, care se afla pe pământul moştenit de la mama sa (reședinţa sa de la Coiani, azi satul Mironeşti, se afla la numai 8 km de Mănăstirea Comana). Noul aşezământ monahal era construit pe o suprafaţă mult extinsă, arătând ca o cetate de câmpie. Zidurile exterioare erau din piatră şi cărămidă, iar în cele patru colţuri erau dispuse turnuri pentru apărare. De asemenea, mănăstirea avea un turn masiv de intrare având și funcţia de clopotniţă. Biserica ridicată atunci, cu <a href="https://ro.orthodoxwiki.org/Hram" style="background-attachment: scroll; background-clip: border-box; background-color: transparent; background-image: none; background-origin: padding-box; background-position-x: 0%; background-position-y: 0%; background-repeat: repeat; background-size: auto; color: #0645ad; display: inline; font-family: sans-serif; text-decoration: none;" title="Hram">hramul</a> <a href="https://ro.orthodoxwiki.org/Nicolae_al_Mirelor" style="background-attachment: scroll; background-clip: border-box; background-color: transparent; background-image: none; background-origin: padding-box; background-position-x: 0%; background-position-y: 0%; background-repeat: repeat; background-size: auto; color: #0645ad; display: inline; font-family: sans-serif; text-decoration: none;" title="Nicolae al Mirelor">Sfântul Ierarh Nicolae</a>, a fost pictată în 1609, când ctitorul Radu Șerban era deja Domn al Țării Româneşti. El apare în tabloul votiv de la intrarea în <a href="https://ro.orthodoxwiki.org/Pronaos" style="background-attachment: scroll; background-clip: border-box; background-color: transparent; background-image: none; background-origin: padding-box; background-position-x: 0%; background-position-y: 0%; background-repeat: repeat; background-size: auto; color: #0645ad; display: inline; font-family: sans-serif; text-decoration: none;" title="Pronaos">pronaos</a> împreună cu soția sa Elina și cu insemnele domnești, așa cum o cerea obiceiul ctitoricesc.
</div>
<div style="-webkit-text-stroke-width: 0px; background-color: transparent; color: #222222; font-family: sans-serif; font-size: 13.93px; font-style: normal; font-variant: normal; font-weight: 400; letter-spacing: normal; line-height: 22.28px; margin-bottom: 6.96px; margin-left: 0px; margin-right: 0px; margin-top: 6.96px; orphans: 2; text-align: left; text-decoration: none; text-indent: 0px; text-transform: none; white-space: normal; word-spacing: 0px;">
Tot în timpul domniei lui Radu Șerban, în anul 1608, s-a ridicat <a href="https://ro.orthodoxwiki.org/M%C4%83n%C4%83stirea_Cernica" style="background-attachment: scroll; background-clip: border-box; background-color: transparent; background-image: none; background-origin: padding-box; background-position-x: 0%; background-position-y: 0%; background-repeat: repeat; background-size: auto; color: #0645ad; display: inline; font-family: sans-serif; text-decoration: none;" title="Mănăstirea Cernica">Mănăstirea Cernica</a>, care a fost ctitorită de marele vornic al lui Mihai Viteazul, Cernica Știrbei și de soția sa, Chiajna.<sup class="reference" id="cite_ref-21" style="line-height: 9.6px; white-space: nowrap;"><a href="https://ro.orthodoxwiki.org/Radu_%C8%98erban#cite_note-21" style="background-attachment: scroll; background-clip: border-box; background-color: transparent; background-image: none; background-origin: padding-box; background-position-x: 0%; background-position-y: 0%; background-repeat: repeat; background-size: auto; color: #0645ad; display: inline; font-family: sans-serif; text-decoration: none;">[21]</a></sup>
</div>
<span style="background-color: transparent; color: #222222; direction: ltr; display: inline; float: none; font-family: sans-serif; font-size: 13.93px; font-style: normal; font-variant: normal; font-weight: 400; letter-spacing: normal; text-align: left; text-decoration: none; text-indent: 0px; text-transform: none; white-space: normal; word-spacing: 0px;">
</span>
<br />
<h2 style="-webkit-text-stroke-width: 0px; background-attachment: scroll; background-clip: border-box; background-color: transparent; background-image: none; background-origin: padding-box; background-position-x: 0%; background-position-y: 0%; background-repeat: repeat; background-size: auto; border-bottom-color: rgb(162, 169, 177); border-bottom-style: solid; border-bottom-width: 1px; color: black; font-family: "Linux Libertine","Georgia","Times",serif; font-size: 20.93px; font-style: normal; font-variant: normal; font-weight: 400; letter-spacing: normal; line-height: 27.2px; margin-bottom: 5.23px; margin-left: 0px; margin-right: 0px; margin-top: 20.93px; orphans: 2; overflow: hidden; padding-bottom: 0px; padding-left: 0px; padding-right: 0px; padding-top: 0px; text-align: left; text-decoration: none; text-indent: 0px; text-transform: none; white-space: normal; word-spacing: 0px;">
<span class="mw-headline" id="Note" style="background-attachment: scroll; background-color: transparent; background-image: none; background-repeat: repeat; background-size: auto; border-bottom-color: rgb(0 , 0 , 0); border-bottom-style: none; border-bottom-width: 0px; color: black; font-family: "linux libertine" , "georgia" , "times" , serif; font-size: 20.93px; font-weight: 400; line-height: 27.2px; margin-bottom: 0px; margin-left: 0px; margin-right: 0px; margin-top: 0px; overflow: visible; padding-bottom: 0px; padding-left: 0px; padding-right: 0px; padding-top: 0px;">Note</span></h2>
<span style="background-color: transparent; color: #222222; direction: ltr; display: inline; float: none; font-family: sans-serif; font-size: 13.93px; font-style: normal; font-variant: normal; font-weight: 400; letter-spacing: normal; text-align: left; text-decoration: none; text-indent: 0px; text-transform: none; white-space: normal; word-spacing: 0px;">
</span>
<small style="-webkit-text-stroke-width: 0px; background-color: transparent; color: #222222; direction: ltr; font-family: sans-serif; font-size: 11.53px; font-style: normal; font-variant: normal; font-weight: 400; letter-spacing: normal; orphans: 2; text-align: left; text-decoration: none; text-indent: 0px; text-transform: none; white-space: normal; word-spacing: 0px;"></small><br />
<div class="references-small references-column-count references-column-count-2" style="column-count: 2; list-style-type: decimal;">
<div class="mw-references-wrap mw-references-columns" style="column-width: 556.73px;">
<ol class="references" style="list-style-image: none; margin-bottom: 0px; margin-left: 36.9px; margin-right: 0px; margin-top: 3.46px; padding-bottom: 0px; padding-left: 0px; padding-right: 0px; padding-top: 0px;"><small style="-webkit-text-stroke-width: 0px; background-color: transparent; color: #222222; direction: ltr; font-family: sans-serif; font-size: 11.53px; font-style: normal; font-variant: normal; font-weight: 400; letter-spacing: normal; orphans: 2; text-align: left; text-decoration: none; text-indent: 0px; text-transform: none; white-space: normal; word-spacing: 0px;">
<li id="cite_note-1" style="break-inside: avoid-column; margin-bottom: 1.15px; page-break-inside: avoid;"><span class="mw-cite-backlink" style="-ms-user-select: none;"><a href="https://ro.orthodoxwiki.org/Radu_%C8%98erban#cite_ref-1" style="background-attachment: scroll; background-clip: border-box; background-color: transparent; background-image: none; background-origin: padding-box; background-position-x: 0%; background-position-y: 0%; background-repeat: repeat; background-size: auto; color: #0645ad; display: inline; font-family: sans-serif; text-decoration: none;"><span class="cite-accessibility-label" style="-ms-user-select: none; border-bottom-color: rgb(6, 69, 173); border-bottom-style: none; border-bottom-width: 0px; border-image-outset: 0; border-image-repeat: stretch; border-image-slice: 100%; border-image-source: none; border-image-width: 1; border-left-color: rgb(6, 69, 173); border-left-style: none; border-left-width: 0px; border-right-color: rgb(6, 69, 173); border-right-style: none; border-right-width: 0px; border-top-color: rgb(6, 69, 173); border-top-style: none; border-top-width: 0px; clip: rect(1px, 1px, 1px, 1px); height: 1px; overflow: hidden; padding-bottom: 0px; padding-left: 0px; padding-right: 0px; padding-top: 0px; position: absolute; top: -99999px; width: 1px;">Salt </span>↑</a></span> <span class="reference-text" style="list-style-image: none; margin-bottom: 0px; margin-left: 0px; margin-right: 0px; margin-top: 0px; padding-bottom: 0px; padding-left: 0px; padding-right: 0px; padding-top: 0px;">Xenopol, 1925, vol. VI, p. 8.</span>
</li>
<li id="cite_note-2" style="break-inside: avoid-column; margin-bottom: 1.15px; page-break-inside: avoid;"><span class="mw-cite-backlink" style="-ms-user-select: none;"><a href="https://ro.orthodoxwiki.org/Radu_%C8%98erban#cite_ref-2" style="background-attachment: scroll; background-clip: border-box; background-color: transparent; background-image: none; background-origin: padding-box; background-position-x: 0%; background-position-y: 0%; background-repeat: repeat; background-size: auto; color: #0645ad; display: inline; font-family: sans-serif; text-decoration: none;"><span class="cite-accessibility-label" style="-ms-user-select: none; border-bottom-color: rgb(6, 69, 173); border-bottom-style: none; border-bottom-width: 0px; border-image-outset: 0; border-image-repeat: stretch; border-image-slice: 100%; border-image-source: none; border-image-width: 1; border-left-color: rgb(6, 69, 173); border-left-style: none; border-left-width: 0px; border-right-color: rgb(6, 69, 173); border-right-style: none; border-right-width: 0px; border-top-color: rgb(6, 69, 173); border-top-style: none; border-top-width: 0px; clip: rect(1px, 1px, 1px, 1px); height: 1px; overflow: hidden; padding-bottom: 0px; padding-left: 0px; padding-right: 0px; padding-top: 0px; position: absolute; top: -99999px; width: 1px;">Salt </span>↑</a></span> <span class="reference-text" style="list-style-image: none; margin-bottom: 0px; margin-left: 0px; margin-right: 0px; margin-top: 0px; padding-bottom: 0px; padding-left: 0px; padding-right: 0px; padding-top: 0px;">Mutașcu, 1978, p. 27.</span>
</li>
<li id="cite_note-3" style="break-inside: avoid-column; margin-bottom: 1.15px; page-break-inside: avoid;"><span class="mw-cite-backlink" style="-ms-user-select: none;"><a href="https://ro.orthodoxwiki.org/Radu_%C8%98erban#cite_ref-3" style="background-attachment: scroll; background-clip: border-box; background-color: transparent; background-image: none; background-origin: padding-box; background-position-x: 0%; background-position-y: 0%; background-repeat: repeat; background-size: auto; color: #0645ad; display: inline; font-family: sans-serif; text-decoration: none;"><span class="cite-accessibility-label" style="-ms-user-select: none; border-bottom-color: rgb(6, 69, 173); border-bottom-style: none; border-bottom-width: 0px; border-image-outset: 0; border-image-repeat: stretch; border-image-slice: 100%; border-image-source: none; border-image-width: 1; border-left-color: rgb(6, 69, 173); border-left-style: none; border-left-width: 0px; border-right-color: rgb(6, 69, 173); border-right-style: none; border-right-width: 0px; border-top-color: rgb(6, 69, 173); border-top-style: none; border-top-width: 0px; clip: rect(1px, 1px, 1px, 1px); height: 1px; overflow: hidden; padding-bottom: 0px; padding-left: 0px; padding-right: 0px; padding-top: 0px; position: absolute; top: -99999px; width: 1px;">Salt </span>↑</a></span> <span class="reference-text" style="list-style-image: none; margin-bottom: 0px; margin-left: 0px; margin-right: 0px; margin-top: 0px; padding-bottom: 0px; padding-left: 0px; padding-right: 0px; padding-top: 0px;">Popa, M., Matei, H., <i style="list-style-image: none; margin-bottom: 0px; margin-left: 0px; margin-right: 0px; margin-top: 0px; padding-bottom: 0px; padding-left: 0px; padding-right: 0px; padding-top: 0px;">Mică enciclopedie de istorie universală</i>, Ed. Științifică și Enciclopedică, București, 1983.</span>
</li>
<li id="cite_note-4" style="break-inside: avoid-column; margin-bottom: 1.15px; page-break-inside: avoid;"><span class="mw-cite-backlink" style="-ms-user-select: none;"><a href="https://ro.orthodoxwiki.org/Radu_%C8%98erban#cite_ref-4" style="background-attachment: scroll; background-clip: border-box; background-color: transparent; background-image: none; background-origin: padding-box; background-position-x: 0%; background-position-y: 0%; background-repeat: repeat; background-size: auto; color: #0645ad; display: inline; font-family: sans-serif; text-decoration: none;"><span class="cite-accessibility-label" style="-ms-user-select: none; border-bottom-color: rgb(6, 69, 173); border-bottom-style: none; border-bottom-width: 0px; border-image-outset: 0; border-image-repeat: stretch; border-image-slice: 100%; border-image-source: none; border-image-width: 1; border-left-color: rgb(6, 69, 173); border-left-style: none; border-left-width: 0px; border-right-color: rgb(6, 69, 173); border-right-style: none; border-right-width: 0px; border-top-color: rgb(6, 69, 173); border-top-style: none; border-top-width: 0px; clip: rect(1px, 1px, 1px, 1px); height: 1px; overflow: hidden; padding-bottom: 0px; padding-left: 0px; padding-right: 0px; padding-top: 0px; position: absolute; top: -99999px; width: 1px;">Salt </span>↑</a></span> <span class="reference-text" style="list-style-image: none; margin-bottom: 0px; margin-left: 0px; margin-right: 0px; margin-top: 0px; padding-bottom: 0px; padding-left: 0px; padding-right: 0px; padding-top: 0px;">Ioan Scurtu ș.a. - <i style="list-style-image: none; margin-bottom: 0px; margin-left: 0px; margin-right: 0px; margin-top: 0px; padding-bottom: 0px; padding-left: 0px; padding-right: 0px; padding-top: 0px;">Enciclopedia de istorie a României</i>, Editura Meronia, București, 2001, p. 94.</span>
</li>
<li id="cite_note-5" style="break-inside: avoid-column; margin-bottom: 1.15px; page-break-inside: avoid;"><span class="mw-cite-backlink" style="-ms-user-select: none;"><a href="https://ro.orthodoxwiki.org/Radu_%C8%98erban#cite_ref-5" style="background-attachment: scroll; background-clip: border-box; background-color: transparent; background-image: none; background-origin: padding-box; background-position-x: 0%; background-position-y: 0%; background-repeat: repeat; background-size: auto; color: #0645ad; display: inline; font-family: sans-serif; text-decoration: none;"><span class="cite-accessibility-label" style="-ms-user-select: none; border-bottom-color: rgb(6, 69, 173); border-bottom-style: none; border-bottom-width: 0px; border-image-outset: 0; border-image-repeat: stretch; border-image-slice: 100%; border-image-source: none; border-image-width: 1; border-left-color: rgb(6, 69, 173); border-left-style: none; border-left-width: 0px; border-right-color: rgb(6, 69, 173); border-right-style: none; border-right-width: 0px; border-top-color: rgb(6, 69, 173); border-top-style: none; border-top-width: 0px; clip: rect(1px, 1px, 1px, 1px); height: 1px; overflow: hidden; padding-bottom: 0px; padding-left: 0px; padding-right: 0px; padding-top: 0px; position: absolute; top: -99999px; width: 1px;">Salt </span>↑</a></span> <span class="reference-text" style="list-style-image: none; margin-bottom: 0px; margin-left: 0px; margin-right: 0px; margin-top: 0px; padding-bottom: 0px; padding-left: 0px; padding-right: 0px; padding-top: 0px;">Mutașcu, 1978, p. 40.</span>
</li>
<li id="cite_note-6" style="break-inside: avoid-column; margin-bottom: 1.15px; page-break-inside: avoid;"><span class="mw-cite-backlink" style="-ms-user-select: none;"><a href="https://ro.orthodoxwiki.org/Radu_%C8%98erban#cite_ref-6" style="background-attachment: scroll; background-clip: border-box; background-color: transparent; background-image: none; background-origin: padding-box; background-position-x: 0%; background-position-y: 0%; background-repeat: repeat; background-size: auto; color: #0645ad; display: inline; font-family: sans-serif; text-decoration: none;"><span class="cite-accessibility-label" style="-ms-user-select: none; border-bottom-color: rgb(6, 69, 173); border-bottom-style: none; border-bottom-width: 0px; border-image-outset: 0; border-image-repeat: stretch; border-image-slice: 100%; border-image-source: none; border-image-width: 1; border-left-color: rgb(6, 69, 173); border-left-style: none; border-left-width: 0px; border-right-color: rgb(6, 69, 173); border-right-style: none; border-right-width: 0px; border-top-color: rgb(6, 69, 173); border-top-style: none; border-top-width: 0px; clip: rect(1px, 1px, 1px, 1px); height: 1px; overflow: hidden; padding-bottom: 0px; padding-left: 0px; padding-right: 0px; padding-top: 0px; position: absolute; top: -99999px; width: 1px;">Salt </span>↑</a></span> <span class="reference-text" style="list-style-image: none; margin-bottom: 0px; margin-left: 0px; margin-right: 0px; margin-top: 0px; padding-bottom: 0px; padding-left: 0px; padding-right: 0px; padding-top: 0px;">Mutașcu, 1978, p. 41.</span>
</li>
<li id="cite_note-7" style="break-inside: avoid-column; margin-bottom: 1.15px; page-break-inside: avoid;"><span class="mw-cite-backlink" style="-ms-user-select: none;"><a href="https://ro.orthodoxwiki.org/Radu_%C8%98erban#cite_ref-7" style="background-attachment: scroll; background-clip: border-box; background-color: transparent; background-image: none; background-origin: padding-box; background-position-x: 0%; background-position-y: 0%; background-repeat: repeat; background-size: auto; color: #0645ad; display: inline; font-family: sans-serif; text-decoration: none;"><span class="cite-accessibility-label" style="-ms-user-select: none; border-bottom-color: rgb(6, 69, 173); border-bottom-style: none; border-bottom-width: 0px; border-image-outset: 0; border-image-repeat: stretch; border-image-slice: 100%; border-image-source: none; border-image-width: 1; border-left-color: rgb(6, 69, 173); border-left-style: none; border-left-width: 0px; border-right-color: rgb(6, 69, 173); border-right-style: none; border-right-width: 0px; border-top-color: rgb(6, 69, 173); border-top-style: none; border-top-width: 0px; clip: rect(1px, 1px, 1px, 1px); height: 1px; overflow: hidden; padding-bottom: 0px; padding-left: 0px; padding-right: 0px; padding-top: 0px; position: absolute; top: -99999px; width: 1px;">Salt </span>↑</a></span> <span class="reference-text" style="list-style-image: none; margin-bottom: 0px; margin-left: 0px; margin-right: 0px; margin-top: 0px; padding-bottom: 0px; padding-left: 0px; padding-right: 0px; padding-top: 0px;">Mutașcu, 1978, p. 54.</span>
</li>
<li id="cite_note-8" style="break-inside: avoid-column; margin-bottom: 1.15px; page-break-inside: avoid;"><span class="mw-cite-backlink" style="-ms-user-select: none;"><a href="https://ro.orthodoxwiki.org/Radu_%C8%98erban#cite_ref-8" style="background-attachment: scroll; background-clip: border-box; background-color: transparent; background-image: none; background-origin: padding-box; background-position-x: 0%; background-position-y: 0%; background-repeat: repeat; background-size: auto; color: #0645ad; display: inline; font-family: sans-serif; text-decoration: none;"><span class="cite-accessibility-label" style="-ms-user-select: none; border-bottom-color: rgb(6, 69, 173); border-bottom-style: none; border-bottom-width: 0px; border-image-outset: 0; border-image-repeat: stretch; border-image-slice: 100%; border-image-source: none; border-image-width: 1; border-left-color: rgb(6, 69, 173); border-left-style: none; border-left-width: 0px; border-right-color: rgb(6, 69, 173); border-right-style: none; border-right-width: 0px; border-top-color: rgb(6, 69, 173); border-top-style: none; border-top-width: 0px; clip: rect(1px, 1px, 1px, 1px); height: 1px; overflow: hidden; padding-bottom: 0px; padding-left: 0px; padding-right: 0px; padding-top: 0px; position: absolute; top: -99999px; width: 1px;">Salt </span>↑</a></span> <span class="reference-text" style="list-style-image: none; margin-bottom: 0px; margin-left: 0px; margin-right: 0px; margin-top: 0px; padding-bottom: 0px; padding-left: 0px; padding-right: 0px; padding-top: 0px;">Xenopol, 1925, vol. VI, p. 12.</span>
</li>
<li id="cite_note-9" style="break-inside: avoid-column; margin-bottom: 1.15px; page-break-inside: avoid;"><span class="mw-cite-backlink" style="-ms-user-select: none;"><a href="https://ro.orthodoxwiki.org/Radu_%C8%98erban#cite_ref-9" style="background-attachment: scroll; background-clip: border-box; background-color: transparent; background-image: none; background-origin: padding-box; background-position-x: 0%; background-position-y: 0%; background-repeat: repeat; background-size: auto; color: #0645ad; display: inline; font-family: sans-serif; text-decoration: none;"><span class="cite-accessibility-label" style="-ms-user-select: none; border-bottom-color: rgb(6, 69, 173); border-bottom-style: none; border-bottom-width: 0px; border-image-outset: 0; border-image-repeat: stretch; border-image-slice: 100%; border-image-source: none; border-image-width: 1; border-left-color: rgb(6, 69, 173); border-left-style: none; border-left-width: 0px; border-right-color: rgb(6, 69, 173); border-right-style: none; border-right-width: 0px; border-top-color: rgb(6, 69, 173); border-top-style: none; border-top-width: 0px; clip: rect(1px, 1px, 1px, 1px); height: 1px; overflow: hidden; padding-bottom: 0px; padding-left: 0px; padding-right: 0px; padding-top: 0px; position: absolute; top: -99999px; width: 1px;">Salt </span>↑</a></span> <span class="reference-text" style="list-style-image: none; margin-bottom: 0px; margin-left: 0px; margin-right: 0px; margin-top: 0px; padding-bottom: 0px; padding-left: 0px; padding-right: 0px; padding-top: 0px;">Mutașcu, 1978, p. 71.</span>
</li>
<li id="cite_note-10" style="break-inside: avoid-column; margin-bottom: 1.15px; page-break-inside: avoid;"><span class="mw-cite-backlink" style="-ms-user-select: none;"><a href="https://ro.orthodoxwiki.org/Radu_%C8%98erban#cite_ref-10" style="background-attachment: scroll; background-clip: border-box; background-color: transparent; background-image: none; background-origin: padding-box; background-position-x: 0%; background-position-y: 0%; background-repeat: repeat; background-size: auto; color: #0645ad; display: inline; font-family: sans-serif; text-decoration: none;"><span class="cite-accessibility-label" style="-ms-user-select: none; border-bottom-color: rgb(6, 69, 173); border-bottom-style: none; border-bottom-width: 0px; border-image-outset: 0; border-image-repeat: stretch; border-image-slice: 100%; border-image-source: none; border-image-width: 1; border-left-color: rgb(6, 69, 173); border-left-style: none; border-left-width: 0px; border-right-color: rgb(6, 69, 173); border-right-style: none; border-right-width: 0px; border-top-color: rgb(6, 69, 173); border-top-style: none; border-top-width: 0px; clip: rect(1px, 1px, 1px, 1px); height: 1px; overflow: hidden; padding-bottom: 0px; padding-left: 0px; padding-right: 0px; padding-top: 0px; position: absolute; top: -99999px; width: 1px;">Salt </span>↑</a></span> <span class="reference-text" style="list-style-image: none; margin-bottom: 0px; margin-left: 0px; margin-right: 0px; margin-top: 0px; padding-bottom: 0px; padding-left: 0px; padding-right: 0px; padding-top: 0px;">Mutașcu, 1978, p. 76.</span>
</li>
<li id="cite_note-11" style="break-inside: avoid-column; margin-bottom: 1.15px; page-break-inside: avoid;"><span class="mw-cite-backlink" style="-ms-user-select: none;"><a href="https://ro.orthodoxwiki.org/Radu_%C8%98erban#cite_ref-11" style="background-attachment: scroll; background-clip: border-box; background-color: transparent; background-image: none; background-origin: padding-box; background-position-x: 0%; background-position-y: 0%; background-repeat: repeat; background-size: auto; color: #0645ad; display: inline; font-family: sans-serif; text-decoration: none;"><span class="cite-accessibility-label" style="-ms-user-select: none; border-bottom-color: rgb(6, 69, 173); border-bottom-style: none; border-bottom-width: 0px; border-image-outset: 0; border-image-repeat: stretch; border-image-slice: 100%; border-image-source: none; border-image-width: 1; border-left-color: rgb(6, 69, 173); border-left-style: none; border-left-width: 0px; border-right-color: rgb(6, 69, 173); border-right-style: none; border-right-width: 0px; border-top-color: rgb(6, 69, 173); border-top-style: none; border-top-width: 0px; clip: rect(1px, 1px, 1px, 1px); height: 1px; overflow: hidden; padding-bottom: 0px; padding-left: 0px; padding-right: 0px; padding-top: 0px; position: absolute; top: -99999px; width: 1px;">Salt </span>↑</a></span> <span class="reference-text" style="list-style-image: none; margin-bottom: 0px; margin-left: 0px; margin-right: 0px; margin-top: 0px; padding-bottom: 0px; padding-left: 0px; padding-right: 0px; padding-top: 0px;">Mutașcu, 1978, p. 79.</span>
</li>
<li id="cite_note-12" style="break-inside: avoid-column; margin-bottom: 1.15px; page-break-inside: avoid;"><span class="mw-cite-backlink" style="-ms-user-select: none;"><a href="https://ro.orthodoxwiki.org/Radu_%C8%98erban#cite_ref-12" style="background-attachment: scroll; background-clip: border-box; background-color: transparent; background-image: none; background-origin: padding-box; background-position-x: 0%; background-position-y: 0%; background-repeat: repeat; background-size: auto; color: #0645ad; display: inline; font-family: sans-serif; text-decoration: none;"><span class="cite-accessibility-label" style="-ms-user-select: none; border-bottom-color: rgb(6, 69, 173); border-bottom-style: none; border-bottom-width: 0px; border-image-outset: 0; border-image-repeat: stretch; border-image-slice: 100%; border-image-source: none; border-image-width: 1; border-left-color: rgb(6, 69, 173); border-left-style: none; border-left-width: 0px; border-right-color: rgb(6, 69, 173); border-right-style: none; border-right-width: 0px; border-top-color: rgb(6, 69, 173); border-top-style: none; border-top-width: 0px; clip: rect(1px, 1px, 1px, 1px); height: 1px; overflow: hidden; padding-bottom: 0px; padding-left: 0px; padding-right: 0px; padding-top: 0px; position: absolute; top: -99999px; width: 1px;">Salt </span>↑</a></span> <span class="reference-text" style="list-style-image: none; margin-bottom: 0px; margin-left: 0px; margin-right: 0px; margin-top: 0px; padding-bottom: 0px; padding-left: 0px; padding-right: 0px; padding-top: 0px;"><a class="external text" href="http://oras-romania.ablog.ro/2008-12-21/istoria-bucurestiului-din-cele-mai-vechi-timpuri.html" style="background-attachment: scroll; background-clip: border-box; background-color: transparent; background-image: linear-gradient(transparent, transparent), url(data:image/svg+xml,%3C%3Fxml version=%221.0%22 encoding=%22UTF-8%22 standalone=%22no%22%3F%3E%3Csvg xmlns=%22http://www.w3.org/2000/svg%22 width=%2212%22 height=%2212%22%3E%3Cpath fill=%22%23fff%22 stroke=%22%2306c%22 d=%22M1.5 4.518h5.982V10.5H1.5z%22/%3E%3Cpath d=%22M5.765 1H11v5.39L9.427 7.937l-1.31-1.31L5.393 9.35l-2.69-2.688 2.81-2.808L4.2 2.544z%22 fill=%22%2306f%22/%3E%3Cpath d=%22M9.995 2.004l.022 4.885L8.2 5.07 5.32 7.95 4.09 6.723l2.882-2.88-1.85-1.852z%22 fill=%22%23fff%22/%3E%3C/svg%3E); background-origin: padding-box; background-position-x: right; background-position-y: center; background-repeat: no-repeat; background-size: auto; color: #3366bb; display: inline; font-family: sans-serif; padding-right: 13px; text-decoration: none;">Istoria orașului București</a></span>
</li>
<li id="cite_note-13" style="break-inside: avoid-column; margin-bottom: 1.15px; page-break-inside: avoid;"><span class="mw-cite-backlink" style="-ms-user-select: none;"><a href="https://ro.orthodoxwiki.org/Radu_%C8%98erban#cite_ref-13" style="background-attachment: scroll; background-clip: border-box; background-color: transparent; background-image: none; background-origin: padding-box; background-position-x: 0%; background-position-y: 0%; background-repeat: repeat; background-size: auto; color: #0645ad; display: inline; font-family: sans-serif; text-decoration: none;"><span class="cite-accessibility-label" style="-ms-user-select: none; border-bottom-color: rgb(6, 69, 173); border-bottom-style: none; border-bottom-width: 0px; border-image-outset: 0; border-image-repeat: stretch; border-image-slice: 100%; border-image-source: none; border-image-width: 1; border-left-color: rgb(6, 69, 173); border-left-style: none; border-left-width: 0px; border-right-color: rgb(6, 69, 173); border-right-style: none; border-right-width: 0px; border-top-color: rgb(6, 69, 173); border-top-style: none; border-top-width: 0px; clip: rect(1px, 1px, 1px, 1px); height: 1px; overflow: hidden; padding-bottom: 0px; padding-left: 0px; padding-right: 0px; padding-top: 0px; position: absolute; top: -99999px; width: 1px;">Salt </span>↑</a></span> <span class="reference-text" style="list-style-image: none; margin-bottom: 0px; margin-left: 0px; margin-right: 0px; margin-top: 0px; padding-bottom: 0px; padding-left: 0px; padding-right: 0px; padding-top: 0px;">Mutașcu, 1978, p. 84.</span>
</li>
<li id="cite_note-14" style="break-inside: avoid-column; margin-bottom: 1.15px; page-break-inside: avoid;"><span class="mw-cite-backlink" style="-ms-user-select: none;"><a href="https://ro.orthodoxwiki.org/Radu_%C8%98erban#cite_ref-14" style="background-attachment: scroll; background-clip: border-box; background-color: transparent; background-image: none; background-origin: padding-box; background-position-x: 0%; background-position-y: 0%; background-repeat: repeat; background-size: auto; color: #0645ad; display: inline; font-family: sans-serif; text-decoration: none;"><span class="cite-accessibility-label" style="-ms-user-select: none; border-bottom-color: rgb(6, 69, 173); border-bottom-style: none; border-bottom-width: 0px; border-image-outset: 0; border-image-repeat: stretch; border-image-slice: 100%; border-image-source: none; border-image-width: 1; border-left-color: rgb(6, 69, 173); border-left-style: none; border-left-width: 0px; border-right-color: rgb(6, 69, 173); border-right-style: none; border-right-width: 0px; border-top-color: rgb(6, 69, 173); border-top-style: none; border-top-width: 0px; clip: rect(1px, 1px, 1px, 1px); height: 1px; overflow: hidden; padding-bottom: 0px; padding-left: 0px; padding-right: 0px; padding-top: 0px; position: absolute; top: -99999px; width: 1px;">Salt </span>↑</a></span> <span class="reference-text" style="list-style-image: none; margin-bottom: 0px; margin-left: 0px; margin-right: 0px; margin-top: 0px; padding-bottom: 0px; padding-left: 0px; padding-right: 0px; padding-top: 0px;">Mutașcu, 1978, p. 99.</span>
</li>
<li id="cite_note-15" style="break-inside: avoid-column; margin-bottom: 1.15px; page-break-inside: avoid;"><span class="mw-cite-backlink" style="-ms-user-select: none;"><a href="https://ro.orthodoxwiki.org/Radu_%C8%98erban#cite_ref-15" style="background-attachment: scroll; background-clip: border-box; background-color: transparent; background-image: none; background-origin: padding-box; background-position-x: 0%; background-position-y: 0%; background-repeat: repeat; background-size: auto; color: #0645ad; display: inline; font-family: sans-serif; text-decoration: none;"><span class="cite-accessibility-label" style="-ms-user-select: none; border-bottom-color: rgb(6, 69, 173); border-bottom-style: none; border-bottom-width: 0px; border-image-outset: 0; border-image-repeat: stretch; border-image-slice: 100%; border-image-source: none; border-image-width: 1; border-left-color: rgb(6, 69, 173); border-left-style: none; border-left-width: 0px; border-right-color: rgb(6, 69, 173); border-right-style: none; border-right-width: 0px; border-top-color: rgb(6, 69, 173); border-top-style: none; border-top-width: 0px; clip: rect(1px, 1px, 1px, 1px); height: 1px; overflow: hidden; padding-bottom: 0px; padding-left: 0px; padding-right: 0px; padding-top: 0px; position: absolute; top: -99999px; width: 1px;">Salt </span>↑</a></span> <span class="reference-text" style="list-style-image: none; margin-bottom: 0px; margin-left: 0px; margin-right: 0px; margin-top: 0px; padding-bottom: 0px; padding-left: 0px; padding-right: 0px; padding-top: 0px;">Xenopol, 1925, vol. VI, p. 16.</span>
</li>
<li id="cite_note-16" style="break-inside: avoid-column; margin-bottom: 1.15px; page-break-inside: avoid;"><span class="mw-cite-backlink" style="-ms-user-select: none;"><a href="https://ro.orthodoxwiki.org/Radu_%C8%98erban#cite_ref-16" style="background-attachment: scroll; background-clip: border-box; background-color: transparent; background-image: none; background-origin: padding-box; background-position-x: 0%; background-position-y: 0%; background-repeat: repeat; background-size: auto; color: #0645ad; display: inline; font-family: sans-serif; text-decoration: none;"><span class="cite-accessibility-label" style="-ms-user-select: none; border-bottom-color: rgb(6, 69, 173); border-bottom-style: none; border-bottom-width: 0px; border-image-outset: 0; border-image-repeat: stretch; border-image-slice: 100%; border-image-source: none; border-image-width: 1; border-left-color: rgb(6, 69, 173); border-left-style: none; border-left-width: 0px; border-right-color: rgb(6, 69, 173); border-right-style: none; border-right-width: 0px; border-top-color: rgb(6, 69, 173); border-top-style: none; border-top-width: 0px; clip: rect(1px, 1px, 1px, 1px); height: 1px; overflow: hidden; padding-bottom: 0px; padding-left: 0px; padding-right: 0px; padding-top: 0px; position: absolute; top: -99999px; width: 1px;">Salt </span>↑</a></span> <span class="reference-text" style="list-style-image: none; margin-bottom: 0px; margin-left: 0px; margin-right: 0px; margin-top: 0px; padding-bottom: 0px; padding-left: 0px; padding-right: 0px; padding-top: 0px;">Mutașcu, 1978, p. 112.</span>
</li>
<li id="cite_note-17" style="break-inside: avoid-column; margin-bottom: 1.15px; page-break-inside: avoid;"><span class="mw-cite-backlink" style="-ms-user-select: none;"><a href="https://ro.orthodoxwiki.org/Radu_%C8%98erban#cite_ref-17" style="background-attachment: scroll; background-clip: border-box; background-color: transparent; background-image: none; background-origin: padding-box; background-position-x: 0%; background-position-y: 0%; background-repeat: repeat; background-size: auto; color: #0645ad; display: inline; font-family: sans-serif; text-decoration: none;"><span class="cite-accessibility-label" style="-ms-user-select: none; border-bottom-color: rgb(6, 69, 173); border-bottom-style: none; border-bottom-width: 0px; border-image-outset: 0; border-image-repeat: stretch; border-image-slice: 100%; border-image-source: none; border-image-width: 1; border-left-color: rgb(6, 69, 173); border-left-style: none; border-left-width: 0px; border-right-color: rgb(6, 69, 173); border-right-style: none; border-right-width: 0px; border-top-color: rgb(6, 69, 173); border-top-style: none; border-top-width: 0px; clip: rect(1px, 1px, 1px, 1px); height: 1px; overflow: hidden; padding-bottom: 0px; padding-left: 0px; padding-right: 0px; padding-top: 0px; position: absolute; top: -99999px; width: 1px;">Salt </span>↑</a></span> <span class="reference-text" style="list-style-image: none; margin-bottom: 0px; margin-left: 0px; margin-right: 0px; margin-top: 0px; padding-bottom: 0px; padding-left: 0px; padding-right: 0px; padding-top: 0px;"><a class="external text" href="http://www.ziartricolorul.ro/asa-va-place-istoria-domnitorul-radu-serban-a-fost-inmormintat-in-catedrala-sf-stefan-din-viena/" style="background-attachment: scroll; background-clip: border-box; background-color: transparent; background-image: linear-gradient(transparent, transparent), url(data:image/svg+xml,%3C%3Fxml version=%221.0%22 encoding=%22UTF-8%22 standalone=%22no%22%3F%3E%3Csvg xmlns=%22http://www.w3.org/2000/svg%22 width=%2212%22 height=%2212%22%3E%3Cpath fill=%22%23fff%22 stroke=%22%2306c%22 d=%22M1.5 4.518h5.982V10.5H1.5z%22/%3E%3Cpath d=%22M5.765 1H11v5.39L9.427 7.937l-1.31-1.31L5.393 9.35l-2.69-2.688 2.81-2.808L4.2 2.544z%22 fill=%22%2306f%22/%3E%3Cpath d=%22M9.995 2.004l.022 4.885L8.2 5.07 5.32 7.95 4.09 6.723l2.882-2.88-1.85-1.852z%22 fill=%22%23fff%22/%3E%3C/svg%3E); background-origin: padding-box; background-position-x: right; background-position-y: center; background-repeat: no-repeat; background-size: auto; color: #3366bb; display: inline; font-family: sans-serif; padding-right: 13px; text-decoration: none;">Radu Șerban a fost înmormântat în Catedrala Sf. Ștefan din Viena</a></span>
</li>
<li id="cite_note-18" style="break-inside: avoid-column; margin-bottom: 1.15px; page-break-inside: avoid;"><span class="mw-cite-backlink" style="-ms-user-select: none;"><a href="https://ro.orthodoxwiki.org/Radu_%C8%98erban#cite_ref-18" style="background-attachment: scroll; background-clip: border-box; background-color: transparent; background-image: none; background-origin: padding-box; background-position-x: 0%; background-position-y: 0%; background-repeat: repeat; background-size: auto; color: #0645ad; display: inline; font-family: sans-serif; text-decoration: none;"><span class="cite-accessibility-label" style="-ms-user-select: none; border-bottom-color: rgb(6, 69, 173); border-bottom-style: none; border-bottom-width: 0px; border-image-outset: 0; border-image-repeat: stretch; border-image-slice: 100%; border-image-source: none; border-image-width: 1; border-left-color: rgb(6, 69, 173); border-left-style: none; border-left-width: 0px; border-right-color: rgb(6, 69, 173); border-right-style: none; border-right-width: 0px; border-top-color: rgb(6, 69, 173); border-top-style: none; border-top-width: 0px; clip: rect(1px, 1px, 1px, 1px); height: 1px; overflow: hidden; padding-bottom: 0px; padding-left: 0px; padding-right: 0px; padding-top: 0px; position: absolute; top: -99999px; width: 1px;">Salt </span>↑</a></span> <span class="reference-text" style="list-style-image: none; margin-bottom: 0px; margin-left: 0px; margin-right: 0px; margin-top: 0px; padding-bottom: 0px; padding-left: 0px; padding-right: 0px; padding-top: 0px;">Constantin C. Giurescu, <i style="list-style-image: none; margin-bottom: 0px; margin-left: 0px; margin-right: 0px; margin-top: 0px; padding-bottom: 0px; padding-left: 0px; padding-right: 0px; padding-top: 0px;">Istoria Bucureștilor. Din cele mai vechi timpuri pînă în zilele noastre</i>, București, 1966, p. 73-75</span>
</li>
<li id="cite_note-19" style="break-inside: avoid-column; margin-bottom: 1.15px; page-break-inside: avoid;"><span class="mw-cite-backlink" style="-ms-user-select: none;"><a href="https://ro.orthodoxwiki.org/Radu_%C8%98erban#cite_ref-19" style="background-attachment: scroll; background-clip: border-box; background-color: transparent; background-image: none; background-origin: padding-box; background-position-x: 0%; background-position-y: 0%; background-repeat: repeat; background-size: auto; color: #0645ad; display: inline; font-family: sans-serif; text-decoration: none;"><span class="cite-accessibility-label" style="-ms-user-select: none; border-bottom-color: rgb(6, 69, 173); border-bottom-style: none; border-bottom-width: 0px; border-image-outset: 0; border-image-repeat: stretch; border-image-slice: 100%; border-image-source: none; border-image-width: 1; border-left-color: rgb(6, 69, 173); border-left-style: none; border-left-width: 0px; border-right-color: rgb(6, 69, 173); border-right-style: none; border-right-width: 0px; border-top-color: rgb(6, 69, 173); border-top-style: none; border-top-width: 0px; clip: rect(1px, 1px, 1px, 1px); height: 1px; overflow: hidden; padding-bottom: 0px; padding-left: 0px; padding-right: 0px; padding-top: 0px; position: absolute; top: -99999px; width: 1px;">Salt </span>↑</a></span> <span class="reference-text" style="list-style-image: none; margin-bottom: 0px; margin-left: 0px; margin-right: 0px; margin-top: 0px; padding-bottom: 0px; padding-left: 0px; padding-right: 0px; padding-top: 0px;">Nicolae Stoicescu, <i style="list-style-image: none; margin-bottom: 0px; margin-left: 0px; margin-right: 0px; margin-top: 0px; padding-bottom: 0px; padding-left: 0px; padding-right: 0px; padding-top: 0px;">Dicționar al Marilor Dregători din Țara Românească și Moldova în sec. XIV-XVII</i>, Editura enciclopedică română, București, 1971, p. 94.</span>
</li>
<li id="cite_note-20" style="break-inside: avoid-column; margin-bottom: 1.15px; page-break-inside: avoid;"><span class="mw-cite-backlink" style="-ms-user-select: none;"><a href="https://ro.orthodoxwiki.org/Radu_%C8%98erban#cite_ref-20" style="background-attachment: scroll; background-clip: border-box; background-color: transparent; background-image: none; background-origin: padding-box; background-position-x: 0%; background-position-y: 0%; background-repeat: repeat; background-size: auto; color: #0645ad; display: inline; font-family: sans-serif; text-decoration: none;"><span class="cite-accessibility-label" style="-ms-user-select: none; border-bottom-color: rgb(6, 69, 173); border-bottom-style: none; border-bottom-width: 0px; border-image-outset: 0; border-image-repeat: stretch; border-image-slice: 100%; border-image-source: none; border-image-width: 1; border-left-color: rgb(6, 69, 173); border-left-style: none; border-left-width: 0px; border-right-color: rgb(6, 69, 173); border-right-style: none; border-right-width: 0px; border-top-color: rgb(6, 69, 173); border-top-style: none; border-top-width: 0px; clip: rect(1px, 1px, 1px, 1px); height: 1px; overflow: hidden; padding-bottom: 0px; padding-left: 0px; padding-right: 0px; padding-top: 0px; position: absolute; top: -99999px; width: 1px;">Salt </span>↑</a></span> <span class="reference-text" style="list-style-image: none; margin-bottom: 0px; margin-left: 0px; margin-right: 0px; margin-top: 0px; padding-bottom: 0px; padding-left: 0px; padding-right: 0px; padding-top: 0px;">Mutașcu, 1978, p. 29.</span>
</li>
<li id="cite_note-21" style="break-inside: avoid-column; margin-bottom: 1.15px; page-break-inside: avoid;"><span class="mw-cite-backlink" style="-ms-user-select: none;"><a href="https://ro.orthodoxwiki.org/Radu_%C8%98erban#cite_ref-21" style="background-attachment: scroll; background-clip: border-box; background-color: transparent; background-image: none; background-origin: padding-box; background-position-x: 0%; background-position-y: 0%; background-repeat: repeat; background-size: auto; color: #0645ad; display: inline; font-family: sans-serif; text-decoration: none;"><span class="cite-accessibility-label" style="-ms-user-select: none; border-bottom-color: rgb(6, 69, 173); border-bottom-style: none; border-bottom-width: 0px; border-image-outset: 0; border-image-repeat: stretch; border-image-slice: 100%; border-image-source: none; border-image-width: 1; border-left-color: rgb(6, 69, 173); border-left-style: none; border-left-width: 0px; border-right-color: rgb(6, 69, 173); border-right-style: none; border-right-width: 0px; border-top-color: rgb(6, 69, 173); border-top-style: none; border-top-width: 0px; clip: rect(1px, 1px, 1px, 1px); height: 1px; overflow: hidden; padding-bottom: 0px; padding-left: 0px; padding-right: 0px; padding-top: 0px; position: absolute; top: -99999px; width: 1px;">Salt </span>↑</a></span> <span class="reference-text" style="list-style-image: none; margin-bottom: 0px; margin-left: 0px; margin-right: 0px; margin-top: 0px; padding-bottom: 0px; padding-left: 0px; padding-right: 0px; padding-top: 0px;"><a class="external text" href="http://filmeortodoxe.blogspot.com/2009/04/manastirea-cernica-romania.html" style="background-attachment: scroll; background-clip: border-box; background-color: transparent; background-image: linear-gradient(transparent, transparent), url(data:image/svg+xml,%3C%3Fxml version=%221.0%22 encoding=%22UTF-8%22 standalone=%22no%22%3F%3E%3Csvg xmlns=%22http://www.w3.org/2000/svg%22 width=%2212%22 height=%2212%22%3E%3Cpath fill=%22%23fff%22 stroke=%22%2306c%22 d=%22M1.5 4.518h5.982V10.5H1.5z%22/%3E%3Cpath d=%22M5.765 1H11v5.39L9.427 7.937l-1.31-1.31L5.393 9.35l-2.69-2.688 2.81-2.808L4.2 2.544z%22 fill=%22%2306f%22/%3E%3Cpath d=%22M9.995 2.004l.022 4.885L8.2 5.07 5.32 7.95 4.09 6.723l2.882-2.88-1.85-1.852z%22 fill=%22%23fff%22/%3E%3C/svg%3E); background-origin: padding-box; background-position-x: right; background-position-y: center; background-repeat: no-repeat; background-size: auto; color: #3366bb; display: inline; font-family: sans-serif; padding-right: 13px; text-decoration: none;">Mănăstirea Cernica (România)</a></span>
</li>
</small></ol>
</div>
</div>
<small style="-webkit-text-stroke-width: 0px; background-color: transparent; color: #222222; direction: ltr; font-family: sans-serif; font-size: 11.53px; font-style: normal; font-variant: normal; font-weight: 400; letter-spacing: normal; orphans: 2; text-align: left; text-decoration: none; text-indent: 0px; text-transform: none; white-space: normal; word-spacing: 0px;">
</small>
<h2 style="-webkit-text-stroke-width: 0px; background-attachment: scroll; background-clip: border-box; background-color: transparent; background-image: none; background-origin: padding-box; background-position-x: 0%; background-position-y: 0%; background-repeat: repeat; background-size: auto; border-bottom-color: rgb(162, 169, 177); border-bottom-style: solid; border-bottom-width: 1px; color: black; font-family: "Linux Libertine","Georgia","Times",serif; font-size: 20.93px; font-style: normal; font-variant: normal; font-weight: 400; letter-spacing: normal; line-height: 27.2px; margin-bottom: 5.23px; margin-left: 0px; margin-right: 0px; margin-top: 20.93px; orphans: 2; overflow: hidden; padding-bottom: 0px; padding-left: 0px; padding-right: 0px; padding-top: 0px; text-align: left; text-decoration: none; text-indent: 0px; text-transform: none; white-space: normal; word-spacing: 0px;">
<span class="mw-headline" id="Bibliografie" style="background-attachment: scroll; background-color: transparent; background-image: none; background-repeat: repeat; background-size: auto; border-bottom-color: rgb(0 , 0 , 0); border-bottom-style: none; border-bottom-width: 0px; color: black; font-family: "linux libertine" , "georgia" , "times" , serif; font-size: 20.93px; font-weight: 400; line-height: 27.2px; margin-bottom: 0px; margin-left: 0px; margin-right: 0px; margin-top: 0px; overflow: visible; padding-bottom: 0px; padding-left: 0px; padding-right: 0px; padding-top: 0px;">Bibliografie</span><span class="mw-editsection" style="display: inline-block; font-family: sans-serif; font-size: 13.33px; font-weight: 400; line-height: 13.33px; margin-left: 13.33px; vertical-align: baseline;"><span class="mw-editsection-bracket" style="display: inline; font-family: sans-serif; font-size: 13.33px; font-weight: 400; line-height: 13.33px; margin-left: 0px; vertical-align: baseline;">[</span><a href="https://ro.orthodoxwiki.org/index.php?title=Radu_%C8%98erban&action=edit&section=7" style="background-attachment: scroll; background-clip: border-box; background-color: transparent; background-image: none; background-origin: padding-box; background-position-x: 0%; background-position-y: 0%; background-repeat: repeat; background-size: auto; color: #0645ad; display: inline; font-family: sans-serif; text-decoration: none;" title="Modifică secțiunea: Bibliografie">modificare</a><span class="mw-editsection-bracket" style="display: inline; font-family: sans-serif; font-size: 13.33px; font-weight: 400; line-height: 13.33px; margin-left: 0px; vertical-align: baseline;">]</span></span></h2>
<span style="background-color: transparent; color: #222222; direction: ltr; display: inline; float: none; font-family: sans-serif; font-size: 13.93px; font-style: normal; font-variant: normal; font-weight: 400; letter-spacing: normal; text-align: left; text-decoration: none; text-indent: 0px; text-transform: none; white-space: normal; word-spacing: 0px;">
</span>
<br />
<ul style="-webkit-text-stroke-width: 0px; background-color: transparent; color: #222222; font-family: sans-serif; font-size: 13.93px; font-style: normal; font-variant: normal; font-weight: 400; letter-spacing: normal; list-style-image: url(data:image/svg+xml,%3C%3Fxml version=%221.0%22 encoding=%22UTF-8%22%3F%3E%0A%3Csvg xmlns=%22http://www.w3.org/2000/svg%22 version=%221.1%22 width=%225%22 height=%2213%22%3E%0A%3Ccircle cx=%222.5%22 cy=%229.5%22 r=%222.5%22 fill=%22%2300528c%22/%3E%0A%3C/svg%3E%0A); list-style-type: disc; margin-bottom: 0px; margin-left: 22.29px; margin-right: 0px; margin-top: 4.18px; orphans: 2; padding-bottom: 0px; padding-left: 0px; padding-right: 0px; padding-top: 0px; text-align: left; text-decoration: none; text-indent: 0px; text-transform: none; white-space: normal; word-spacing: 0px;">
<li style="margin-bottom: 1.39px;"> Alexandru D. Xenopol, <i style="list-style-image: url(data:image/svg+xml,%3C%3Fxml version=%221.0%22 encoding=%22UTF-8%22%3F%3E%0A%3Csvg xmlns=%22http://www.w3.org/2000/svg%22 version=%221.1%22 width=%225%22 height=%2213%22%3E%0A%3Ccircle cx=%222.5%22 cy=%229.5%22 r=%222.5%22 fill=%22%2300528c%22/%3E%0A%3C/svg%3E%0A); list-style-type: disc; margin-bottom: 0px; margin-left: 0px; margin-right: 0px; margin-top: 0px; padding-bottom: 0px; padding-left: 0px; padding-right: 0px; padding-top: 0px;">Istoria românilor din Dacia Traiană</i>, Editura Cartea Românească, București, 1925, vol. VI, pp. 7-18.</li>
<li style="margin-bottom: 1.39px;"> Mutașcu, T., <i style="list-style-image: url(data:image/svg+xml,%3C%3Fxml version=%221.0%22 encoding=%22UTF-8%22%3F%3E%0A%3Csvg xmlns=%22http://www.w3.org/2000/svg%22 version=%221.1%22 width=%225%22 height=%2213%22%3E%0A%3Ccircle cx=%222.5%22 cy=%229.5%22 r=%222.5%22 fill=%22%2300528c%22/%3E%0A%3C/svg%3E%0A); list-style-type: disc; margin-bottom: 0px; margin-left: 0px; margin-right: 0px; margin-top: 0px; padding-bottom: 0px; padding-left: 0px; padding-right: 0px; padding-top: 0px;">Radu Șerban</i>, Editura Militară, București, 1978.</li>
</ul>
<div>
<b></b><i></i><u></u><sub></sub><sup></sup><strike><br /></strike></div>
<div>
Notă: Acest articol conține text preluat de la ro.orthodoxwiki.org. Toate materialele OrthodoxWiki intră automat sub dubla licență GDFL-Creative Commons.</div>
<div>
Creatorul paginii: Sîmbotin<br />
Data creării paginii: 5 februarie 2015<br />
Cel mai recent editor: Sîmbotin<br />
Data ultimei modificări: 12 octombrie 2016</div>
<br />
<table align="center" cellpadding="0" cellspacing="0" class="tr-caption-container" style="float: left; margin-right: 1em; text-align: left;"><tbody>
<tr><td style="text-align: center;"><a href="https://4.bp.blogspot.com/-kxIdgZW6xW0/Wp5rYHmzvxI/AAAAAAAACF0/AdBN2j51ptYNA_u9PhqRpf5z1lOPZG7jgCLcBGAs/s1600/Radu_%25C8%2598erban_at_Horezu_Monastery.jpg" imageanchor="1" style="clear: left; margin-bottom: 1em; margin-left: auto; margin-right: auto;"><img border="0" data-original-height="544" data-original-width="200" height="320" src="https://4.bp.blogspot.com/-kxIdgZW6xW0/Wp5rYHmzvxI/AAAAAAAACF0/AdBN2j51ptYNA_u9PhqRpf5z1lOPZG7jgCLcBGAs/s320/Radu_%25C8%2598erban_at_Horezu_Monastery.jpg" width="117" /></a></td></tr>
<tr><td class="tr-caption" style="text-align: center;">Radu Șerban, frescă de la Mănăstirea Horezu</td></tr>
</tbody></table>
<div style="text-align: left;">
<br /></div>
<div style="text-align: left;">
<br /></div>
<div style="text-align: left;">
<br /></div>
<table align="center" cellpadding="0" cellspacing="0" class="tr-caption-container" style="margin-left: auto; margin-right: auto; text-align: center;"><tbody>
<tr><td style="text-align: center;"><a href="https://3.bp.blogspot.com/-k5zWKUPpVv0/Wp5rYPa-7QI/AAAAAAAACGA/EmhXMcFbqc87ZGWUQauDwAFPQIRIyKQ0gCEwYBhgL/s1600/Fortificatie_Manastirea_Comana.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: auto; margin-right: auto;"><img border="0" data-original-height="532" data-original-width="800" height="211" src="https://3.bp.blogspot.com/-k5zWKUPpVv0/Wp5rYPa-7QI/AAAAAAAACGA/EmhXMcFbqc87ZGWUQauDwAFPQIRIyKQ0gCEwYBhgL/s320/Fortificatie_Manastirea_Comana.jpg" width="320" /></a></td></tr>
<tr><td class="tr-caption" style="text-align: center;">Mănăstirea Comana, fortificație din vremea lui Radu Șerban</td></tr>
</tbody></table>
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<br /></div>
<br />Adrian Sîmbotinhttp://www.blogger.com/profile/05311874866857844669noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-240814694754180333.post-34717747532223359112017-12-16T18:34:00.000+02:002017-12-16T18:34:18.399+02:00Regele și Patria!A trecut la cele veșnice Regele Mihai I al României.<br />
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://4.bp.blogspot.com/-F8xctWfVPJ8/WjVJ4IGXeQI/AAAAAAAACB8/Z9INAsnJVcsgz_Iccl-3XqQn0N7r6mUKQCLcBGAs/s1600/Mihai1.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="705" data-original-width="995" height="226" src="https://4.bp.blogspot.com/-F8xctWfVPJ8/WjVJ4IGXeQI/AAAAAAAACB8/Z9INAsnJVcsgz_Iccl-3XqQn0N7r6mUKQCLcBGAs/s320/Mihai1.jpg" width="320" /></a></div>
<br />
A domnit efectiv de două ori: între 20 iulie 1927 – 8 iunie 1930 și 6 septembrie 1940 – 30 decembrie 1947.<br />
<br />
În timpul lungului exil, credința sa puternică l-a ajutat să treacă răbdător, biruitor și demn peste toate necazurile și nedreptățile îndurate.<br />
<br />
O filă de istorie s-a încheiat astăzi, 16 decembrie 2017, când Regele Mihai a fost condus pe ultimul drum, după ce timp de trei zile românii i-au adus un ultim omagiu Majestății Sale la Palatul Regal, în Sala Tronului. Funeraliile naționale au inclus ceremonii religioase și militare. Sicriul regelui, urcat pe un afet de tun, a fost dus de la Palatul Regal de pe Calea Victoriei la Catedrala Patriarhală din București, unde a avut loc slujba de înmormântare. Apoi, sicriul cu trupul regelui a fost dus cu trenul regal la Curtea de Argeș, unde regele a fost înhumat în noua Catedrală de acolo.<br />
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://1.bp.blogspot.com/-hGfMMnCy-OE/WjVKTCbXQ8I/AAAAAAAACCA/gTfEBJlFZGk19XL8uFlzf6gGJyDtQRXUgCLcBGAs/s1600/Mihai2.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="666" data-original-width="552" height="320" src="https://1.bp.blogspot.com/-hGfMMnCy-OE/WjVKTCbXQ8I/AAAAAAAACCA/gTfEBJlFZGk19XL8uFlzf6gGJyDtQRXUgCLcBGAs/s320/Mihai2.jpg" width="265" /></a></div>
<br />
Amintirea sa va rămâne mereu vie în sufletele noastre!<br />
<br />Adrian Sîmbotinhttp://www.blogger.com/profile/05311874866857844669noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-240814694754180333.post-19550922992644263442016-04-14T12:53:00.000+03:002018-01-18T08:30:11.239+02:00Mănăstirea Sinaia<b>Mănăstirea Sinaia</b> este o mănăstire ortodoxă din România situată în orașul Sinaia, județul Prahova. Supranumită și „<i>Catedrala Carpaților</i>”, situată într-un cadru natural feeric, Mănăstirea Sinaia datează din secolul al XVII-lea (1690) și reprezintă identitatea istorică a orașului, fiind prima construcție din aceste locuri. Ctitorul Mănăstirii Sinaia este Spătarul Mihail Cantacuzino care, în timpul unui pelerinaj la Locurile Sfinte (Ierusalim, Nazaret etc.), a ajuns și la <a href="http://ro.orthodoxwiki.org/Muntele_Sinai" title="Muntele Sinai">Muntele Sinai</a> unde s-a rugat în <a href="http://ro.orthodoxwiki.org/M%C4%83n%C4%83stirea_Sf%C3%A2nta_Ecaterina_(Sinai,_Egipt)" title="Mănăstirea Sfânta Ecaterina (Sinai, Egipt)">Mănăstirea Sfânta Ecaterina</a>. Impresionat de ceea ce a văzut, s-a hotărât, ca la întoarcerea în Ţara Românească, să construiască în munții românești și să închine Sfintei Fecioare Maria o mănăstire care să poarte numele Muntelui Sinai.<br />
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://4.bp.blogspot.com/-8dsU2DjmKKs/Vw9jHnxDIcI/AAAAAAAABjM/kxbLMZLce7I7XfiIG5GoyZwkqC8aS34MQCLcB/s1600/Sinaia_11.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="320" src="https://4.bp.blogspot.com/-8dsU2DjmKKs/Vw9jHnxDIcI/AAAAAAAABjM/kxbLMZLce7I7XfiIG5GoyZwkqC8aS34MQCLcB/s320/Sinaia_11.jpg" width="298" /></a></div>
<br />
<span class="mw-headline" id="Istoric"><b>Istoric</b></span><br />
Spre sfârșitul secolului al XVII-lea, Spătarul Mihail Cantacuzino (1640 - 1716), unul dintre marii boieri din Țara Românească (fiu al marelui postelnic Constantin Cantacuzino, frate mai mic al voievodului <a class="mw-redirect" href="http://ro.orthodoxwiki.org/%C5%9Eerban_Cantacuzino" title="Şerban Cantacuzino">Şerban Cantacuzino</a> și unchi al Sf. <a href="http://ro.orthodoxwiki.org/Mucenic" title="Mucenic">mucenic</a> <a href="http://ro.orthodoxwiki.org/Constantin_Br%C3%A2ncoveanu" title="Constantin Brâncoveanu">Constantin Brâncoveanu</a>), a făcut un pelerinaj la Locurile Sfinte, împreună cu mama sa Elena și cu sora sa Stanca (mama voievodului Constantin Brâncoveanu). După ce a vizitat Palestina (sub dominație otomană în acea vreme), a mers și în peninsula Sinai, ajungând până la <a href="http://ro.orthodoxwiki.org/M%C4%83n%C4%83stirea_Sf%C3%A2nta_Ecaterina_(Sinai,_Egipt)" title="Mănăstirea Sfânta Ecaterina (Sinai, Egipt)">Mănăstirea Sfânta Ecaterina</a>, ridicată chiar pe <a href="http://ro.orthodoxwiki.org/Muntele_Sinai" title="Muntele Sinai">Muntele Sinai</a>. Impresionat de măreția biblică a locurilor vizitate, a ctitorit, la reîntoarcerea în țară, o frumoasă mânăstire pe care a numit-o <i>Sinaia</i>, „în amintirea Sinaiei celei mari” (așa cum numeau pe atunci românii mănăstirile de la Muntele Sinai). <br />
Construcția mănăstirii a început în 1690 și a durat până în 1695 (din cauza greutății drumului pentru transportul materialelor și al oamenilor, care „numai vara puteau lucra în acea pustietate”), fiind închinată <a href="http://ro.orthodoxwiki.org/Maica_Domnului" title="Maica Domnului">Sfintei Fecioare Maria</a>. <br />
Pe <a href="http://ro.orthodoxwiki.org/15_august" title="15 august">15 august</a> 1695 a avut loc târnosirea acestei ctitorii a Cantacuzineștilor, fiind de față însuși Voievodul <a href="http://ro.orthodoxwiki.org/Constantin_Br%C3%A2ncoveanu" title="Constantin Brâncoveanu">Constantin Brâncoveanu</a> și <a href="http://ro.orthodoxwiki.org/Mitropolit" title="Mitropolit">Mitropolitul</a> Țării Românești din acea vreme, Teodosie. Noua mănăstire din Munții Bucegi avea, potrivit dorinței ctitorului, înfățisarea unei adevarate fortărețe, de forma unui patrulater, cu ziduri puternice, groase și înalte. Pe fiecare latură a incintei au fost ridicate <a href="http://ro.orthodoxwiki.org/Chilie" title="Chilie">chiliile</a>, iar la mijloc biserica cu hramul <a href="http://ro.orthodoxwiki.org/Adormirea_Maicii_Domnului" title="Adormirea Maicii Domnului">Adormirea Maicii Domnului</a>. <br />
Primul <a href="http://ro.orthodoxwiki.org/Stare%C8%9B" title="Stareț">stareț</a> al acestei sfinte mănăstiri a fost <a href="http://ro.orthodoxwiki.org/Ieromonah" title="Ieromonah">Ieromonahul</a> Nicodim. <br />
La început, mănăstirea a fost construită astfel încât să adăpostească doisprezece <a href="http://ro.orthodoxwiki.org/C%C4%83lug%C4%83r" title="Călugăr">călugări</a>, după pilda Mântuitorului <a href="http://ro.orthodoxwiki.org/Iisus_Hristos" title="Iisus Hristos">Iisus Hristos</a>, care și-a ales cei doisprezece <a class="mw-redirect" href="http://ro.orthodoxwiki.org/Apostoli" title="Apostoli">apostoli</a>, dar cu timpul numărul călugărilor a crescut, fiind necesară construirea unei alte biserici mai mare și a unor chilii suplimentare. Astfel, în 1842, numărul călugărilor ajunsese la 100. Noile construcții (ceea ce se numește astăzi „curtea nouă”), au fost realizate între anii 1842-1846, prin grija <a href="http://ro.orthodoxwiki.org/Stare%C8%9B" title="Stareț">stareților</a> Ioasaf și Paisie, din fondurile mănăstirii. A fost construită, printre altele, și o nouă biserică, „Sfânta Treime”, sub îndrumarea starețului Ioasaf, biserică finalizată în timpul starețului Paisie, în 1846, și apoi reconstruită între anii 1897-1903, ajungând la forma în care se păstrează și azi. <br />
Pe vremea starețului Nifon Popescu (1888-1909), pe latura sudică a incintei a fost adăugată <a href="http://ro.orthodoxwiki.org/Clopotni%C8%9B%C4%83" title="Clopotniță">clopotnița</a> (în 1892), unde avea să fie instalat <a href="http://ro.orthodoxwiki.org/Clopot" title="Clopot">clopotul</a> de 1700 kg, adus de la Turnul Colțea, din București. <br />
În 1895, cu ocazia împlinirii a 200 de ani de la întemeierea mănăstirii, s-a deschis pentru public muzeul Mănăstirii Sinaia, prima expoziție de obiecte de cult din România. <br />
La inițiativa regelui Carol I și sub administrația Eforiei Spitalelor Civile, care patrona averile mănăstirii, între anii 1897-1903 au avut loc mari lucrări de refacere, care au dat bisericii „Sfânta Treime” înfățișarea actuală. Arhitectul George Mandrea, cel care a condus aceste lucrări, a îmbinat în mod iscusit stilul brâncovenesc cu cel moldovenesc. A fost, de asemenea, construită noua incintă de chilii ale mănăstirii.<br />
<br />
<span class="mw-headline" id="Arhitectonica_M.C4.83n.C4.83stirii_Sinaia"><b>Arhitectonica Mănăstirii Sinaia</b></span><br />
<span class="mw-headline"><span class="mw-headline" id="Biserica_veche"><b>Biserica veche</b></span></span><br />
<div>
<span class="mw-headline"><span class="mw-headline"><br /></span></span></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://2.bp.blogspot.com/-WorelxjAKxY/Vw9j2l19EJI/AAAAAAAABjU/Xbk8fElZ-Cs7go4bgyBO1Wz_b662QSh3QCLcB/s1600/Biserica_veche_Sinaia.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="218" src="https://2.bp.blogspot.com/-WorelxjAKxY/Vw9j2l19EJI/AAAAAAAABjU/Xbk8fElZ-Cs7go4bgyBO1Wz_b662QSh3QCLcB/s320/Biserica_veche_Sinaia.jpg" width="320" /></a></div>
<div>
<br /></div>
<div>
Vechea biserică a Mănăstirii Sinaia, având <a href="http://ro.orthodoxwiki.org/Hram" title="Hram">hramul</a> <a href="http://ro.orthodoxwiki.org/Adormirea_Maicii_Domnului" title="Adormirea Maicii Domnului">Adormirea Maicii Domnului</a>, este construită în stil brâncovenesc, arhitectură caracteristică Țării Românești, stil ce poartă numele Sfântului Voievod <a href="http://ro.orthodoxwiki.org/Constantin_Br%C3%A2ncoveanu" title="Constantin Brâncoveanu">Constantin Brâncoveanu</a>. Acest stil este caracterizat prin coloanele sculptate în piatră și ornate cu motive florale și vegetale (floare de crin, frunză de stejar etc.). În general bisericile ortodoxe sunt alcătuite din <a href="http://ro.orthodoxwiki.org/Pronaos" title="Pronaos">pronaos</a>, <a href="http://ro.orthodoxwiki.org/Naos" title="Naos">naos</a> și <a href="http://ro.orthodoxwiki.org/Altar" title="Altar">altar</a>, dar stilul brâncovenesc adaugă acestor trei componente pe cea de a patra sub forma unei camere deschise susținută de coloane, <a href="http://ro.orthodoxwiki.org/Pridvor" title="Pridvor">pridvorul</a>. <br />
Forma în plan a exteriorului bisericii, în cruce latină (absidele având un contur rectangular), era puțin obișnuit în acea epocă. Dimensiunile bisericii sunt relativ modeste: o lungime de 15 metri și o latime de 6 metri, având un pridvor deschis, cu arcade susținute de coloane, și un turn-clopotniță. <br />
Cornișele exterioare (atât ale corpului bisericii, cât și ale turlelor), precum și cornișele interioare (de la arcuri și bolți), au forma profilelor trase la șablon, înlocuind tradiționala cornișă cu zimți de cărămidă de origine bizantină. O altă particularitate a bisericii voievodale sunt chenarele profilate, dreptunghiulare, de pe fațade, cu flori zugrăvite în frescă de-a lungul lor și lipsa tradiționalului brâu orizontal, care apare la celelalte ctitorii ale Cantacuzinilor. <br />
Portalul bisericii este sculptat, reprezentându-l la dreapta pe <a href="http://ro.orthodoxwiki.org/Moise" title="Moise">Moise</a> cu Tablele Legii, iar în partea stângă pe fratele lui, <a href="http://ro.orthodoxwiki.org/Aaron" title="Aaron">Aaron</a>, cu toiagul înfrunzit. La mijlocul portalului se găsește stema familiei fondatoare - familia Cantacuzino - vulturul bicefal ce ține în gheare semnele imperiale ale puterii: sceptrul și crucea. Pictura din pridvor și naos este cea originală, realizată de pictorul preferat al Cantacuzinilor - <a class="new" href="http://ro.orthodoxwiki.org/index.php?title=P%C3%A2rvu_Mutu&action=edit&redlink=1" title="Pârvu Mutu (pagină inexistentă)"><span style="color: #ba0000;">Pârvu Mutu</span></a> zugravul (1659-1735), cel ce și-a petrecut ca <a class="mw-redirect" href="http://ro.orthodoxwiki.org/Monah" title="Monah">monah</a>, sub numele Pafnutie, ultimii ani ai vieții lui la <a href="http://ro.orthodoxwiki.org/M%C4%83n%C4%83stirea_Robaia_(Arge%C8%99,_Rom%C3%A2nia)" title="Mănăstirea Robaia (Argeș, România)">Mănăstirea Robaia</a>). <br />
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://3.bp.blogspot.com/-nREm0FXx65Y/Vw9kSZIFSmI/AAAAAAAABjY/b-nXe_ZVifcntPL-jy5rdYypaNZ6HssMgCLcB/s1600/Biserica_veche_a_manastirii_SINAIA.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" src="https://3.bp.blogspot.com/-nREm0FXx65Y/Vw9kSZIFSmI/AAAAAAAABjY/b-nXe_ZVifcntPL-jy5rdYypaNZ6HssMgCLcB/s1600/Biserica_veche_a_manastirii_SINAIA.jpg" /></a></div>
<br />
Cupola <a href="http://ro.orthodoxwiki.org/Pridvor" title="Pridvor">pridvorului</a> este pictată cu scene din viața <a href="http://ro.orthodoxwiki.org/Ecaterina_din_Alexandria" title="Ecaterina din Alexandria">Sfintei Ecaterina</a> (ocrotitoarea <a href="http://ro.orthodoxwiki.org/M%C4%83n%C4%83stirea_Sf%C3%A2nta_Ecaterina_(Sinai,_Egipt)" title="Mănăstirea Sfânta Ecaterina (Sinai, Egipt)">mănăstirii omonime de la Muntele Sinai</a>) și din viețile <a href="http://ro.orthodoxwiki.org/Gheorghe_purt%C4%83torul_de_biruin%C8%9B%C4%83" title="Gheorghe purtătorul de biruință">Sf. Gheorghe</a> și <a href="http://ro.orthodoxwiki.org/Dimitrie_Izvor%C3%A2torul_de_Mir" title="Dimitrie Izvorâtorul de Mir">Sf. Dumitru</a>. În <a href="http://ro.orthodoxwiki.org/Pronaos" title="Pronaos">pronaos</a>, Pârvu Mutu a pictat tabloul votiv care îl reprezintă pe <a href="http://ro.orthodoxwiki.org/Ctitor" title="Ctitor">ctitorul</a> mănăstirii, Mihail Cantacuzino, înconjurat de cei optsprezece copii ai săi (mulți dintre aceștia fiind adoptați), de prima și a doua soție a sa. Tot în tabloul votiv sunt pictați și alți membri ai familiei Cantacuzino (sau înrudiți cu aceștia), foști voievozi, începând cu <a href="http://ro.orthodoxwiki.org/Neagoe_Basarab" title="Neagoe Basarab">Neagoe Basarab</a>, apoi <a href="http://ro.orthodoxwiki.org/Radu_%C8%98erban" title="Radu Șerban">Radu Șerban</a>, <a href="http://ro.orthodoxwiki.org/Constantin_%C8%98erban" title="Constantin Șerban">Constantin Șerban</a>, Constantin Cantacuzino și <a href="http://ro.orthodoxwiki.org/%C8%98erban_Cantacuzino" title="Șerban Cantacuzino">Șerban Cantacuzino</a>. Este de remarcat faptul că Pârvu Mutu zugravul, a reușit să transmită cu multă fidelitate mesajul ctitorului, acela al <a href="http://ro.orthodoxwiki.org/Mila" title="Mila">milei creștine</a>. Într-un document al epocii, Spătarul Mihail Cantacuzino consemna: „<i>Iubește și miluiește pe aproapele tău, cercetează pe cel bolnav și sărac și adăpostește în casa ta pe cel oropsit</i>” (Mihail Cantacuzino este cel care a construit primul spital în Țara Românească - Spitalul Colțea, în București, în toată viața sa el încurajând operele caritabile). <br />
Mănăstirea se afla în calea oștilor străine, dar și în calea hoților de codru, fapt care l-a determinat pe spătarul Mihail Cantacuzino să construiască incinta în care se aflau biserica și chiliile înconjurată cu un zid de cetate, reușind să obțină de la domnitor și un număr de 40 de pușcași pentru paza mănăstirii. Chiar și acum, intrarea în curtea vechii mănăstiri se face printr-un gang boltit, lung de circa 6 m și înalt de 2 m, deschis la jumătatea laturii de răsărit a patrulaterului incintei. Deasupra acestui gang era construit un turn de pază (în care făceau cu rândul de pază pușcașii rânduiți de domnitor și de spătar), care servea și drept <a href="http://ro.orthodoxwiki.org/Clopotni%C8%9B%C4%83" title="Clopotniță">clopotniță</a>, turn care a fost incendiat în timpul războiului din 1788 dintre austrieci și turci. Impresionează de la prima vedere dispunerea armonioasă a clădirilor pe cele patru laturi ale incintei (având dimensiunile 40 m / 30 m), la egală distanță de punctul central în care se ridică biserica. Aceste clădiri fac, spre exterior, corp comun cu zidurile înalte. Prin masivitatea lor (o înălțime de 5-7 metri și o grosime de aproximativ 1 metru), zidurile de incintă demonstrează faptul că, de la început, ctitoria lui Mihail Cantacuzino a avut și scopul de apărare, scurgerea timpului nereușind să schimbe această înfățișare.<br />
<br />
<span class="mw-headline" id="Paraclisul"><b>Paraclisul</b></span><br />
<span class="mw-headline">Tot din prima perioadă a ființării mănăstirii Sinaia (sfârșitul sec. XVII) datează și <a href="http://ro.orthodoxwiki.org/Paraclis" title="Paraclis">paraclisul</a> cu hramul <a href="http://ro.orthodoxwiki.org/Schimbarea_la_Fa%C8%9B%C4%83" title="Schimbarea la Față">Schimbarea la Față</a>. Paraclisul este o mică biserică, o „capelă”, specifică mănăstirilor și reședințelor episcopale, unde se desfășoară slujbe zilnice. Arhitectura sa joasă, precum și pictura sa originală înnegrită de trecerea timpului, creează fiorul religios al catacombelor primelor secole ale creștinismului. În cea ce privește mesajul dogmatic și istoric al picturii se cuvine menționată originalitatea sa, mai ales în <a href="http://ro.orthodoxwiki.org/Pronaos" title="Pronaos">pronaos</a> unde sunt reprezentate ultimele momente din viața pământească a <a class="mw-redirect" href="http://ro.orthodoxwiki.org/M%C3%A2ntuitorul" title="Mântuitorul">Mântuitorului</a> <a href="http://ro.orthodoxwiki.org/Iisus_Hristos" title="Iisus Hristos">Iisus Hristos</a>. </span><br />
<span class="mw-headline"><br /></span>
<span class="mw-headline"><span class="mw-headline" id="Biserica_nou.C4.83"><b>Biserica nouă</b></span></span><br />
<span class="mw-headline"><span class="mw-headline"><br /></span></span>
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://1.bp.blogspot.com/-Pq-YfuQlTkM/Vw9linyrbPI/AAAAAAAABjo/arpcy1mgAe00-1AjX4_aklUWkzYLcfSvwCLcB/s1600/Sinaia_monastery.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" src="https://1.bp.blogspot.com/-Pq-YfuQlTkM/Vw9linyrbPI/AAAAAAAABjo/arpcy1mgAe00-1AjX4_aklUWkzYLcfSvwCLcB/s1600/Sinaia_monastery.jpg" /></a></div>
<span class="mw-headline"><span class="mw-headline"><br /></span></span></div>
<span class="mw-headline"></span><br />
<div>
</div>
<span class="mw-headline">
<span class="mw-headline"></span></span>
<div>
<span class="mw-headline"><span class="mw-headline">„Biserica nouă”, cu hramul <a href="http://ro.orthodoxwiki.org/Sf%C3%A2nta_Treime" title="Sfânta Treime">Sfânta Treime</a> a fost ridicată într-o primă formă, mai modestă decât cea de astăzi, între anii 1842-1846, din fondurile mănăstirii, fiind începută de starețul Ioasaf și terminată de starețul Paisie. </span></span><br />
<span class="mw-headline"><span class="mw-headline">Deteriorată de mai multe ori, ea a fost reconstruită la inițiativa regelui Carol I, între anii 1897-1903, după planurile arhitectului George Mandrea, ajungând la forma care se păstrează și astăzi. George Mandrea a realizat o sinteză a culturii arhitecturale religioase românești, o biserică cu ziduri groase și contraforți puternici, caracteristice mănăstirilor din Moldova, pe care a grefat elementele specifice ale stilului brâncovenesc din Ţara Românească. </span></span><br />
<span class="mw-headline"><span class="mw-headline">Biserica este o clădire impunătoare, cu pridvor închis, având o turlă mare deasupra naosului și alte două turle deasupra pronaosului. Un al doilea pridvor, deschis, este susținut de patru coloane frumos sculptate. Un brâu de ceramică smălțuită de culoare verde, format din trei linii răsucite din loc în loc, înconjoară exteriorul bisericii - este simbolul unității Sfintei Treimi într-un singur Dumnezeu, dar și a celor trei principate românești, Ţara Românească, Moldova și Transilvania, unite într-o singură țară: România. </span></span><br />
<span class="mw-headline"><span class="mw-headline">Pictura în ulei a fost executată pe fond de aur mozaicat, în stil neobizantin, de către Aage Exner, un pictor danez. În <a href="http://ro.orthodoxwiki.org/Pronaos" title="Pronaos">pronaos</a>, este pictat <a href="http://ro.orthodoxwiki.org/%C3%8Ent%C3%A2ist%C4%83t%C4%83tor" title="Întâistătător">întâistătătorul</a> <a href="http://ro.orthodoxwiki.org/Biserica_Ortodox%C4%83_Rom%C3%A2n%C4%83" title="Biserica Ortodoxă Română">Bisericii Ortodoxe Române</a> din acea vreme, <a href="http://ro.orthodoxwiki.org/Mitropolit" title="Mitropolit">mitropolitul</a> <a href="http://ro.orthodoxwiki.org/Primat" title="Primat">primat</a> Iosif Gheorghian, apoi regele Carol I (1866-1914), lângă o coloană din piatră care simbolizează regatul încă neîntregit al României; în partea cealaltă a ușii este pictată regina Elisabeta (rămasă cunoscută și sub pseudonimul literar de Carmen Silva), lângă singurul ei copil, prințesa Maria, moartă în fragedă copilărie. Ultimul personaj pictat este spătarul Mihail Cantacuzino, <a href="http://ro.orthodoxwiki.org/Ctitor" title="Ctitor">ctitorul</a> bisericii vechi a Mânăstirii Sinaia. </span></span><br />
<span class="mw-headline"><span class="mw-headline">Mobilierul a fost realizat la București de către Constantin Babic, ajutat de elevii săi de la Şcoala de Arte și Meserii, din lemn de paltin aurit (pentru <a href="http://ro.orthodoxwiki.org/Naos" title="Naos">naos</a>, inclusiv tronurile regale) și stejar (pentru <a href="http://ro.orthodoxwiki.org/Pronaos" title="Pronaos">pronaos</a>). Candelabrele au fost realizate la Viena, această biserică fiind prima biserică electrificată din România (în 1903). </span></span><br />
<span class="mw-headline"><span class="mw-headline">Pe peretele din dreapta al pronaosului se poate încă admira <a href="http://ro.orthodoxwiki.org/Epitaf" title="Epitaf">epitaful</a> brodat în mătase și fir de aur între 1897-1900 de Anna Roth, doamnă de onoare la curtea reginei Elisabeta. Cele două icoane rusești, „Sf. Serghie” și „Sf. Nicolae”, sunt darul făcut de Ţarul Nicolae al II-lea starețului Mănăstirii Sinaia, Nifon Arhimandritul, în 1903, cu ocazia botezului prințului Nicolae, fiul lui Ferdinand (1914-1927), regele unificator al României. </span></span><br />
<span class="mw-headline"><span class="mw-headline"><br /></span></span>
<span class="mw-headline"><span class="mw-headline"><span class="mw-headline" id="M.C4.83n.C4.83stirea_Sinaia_.C3.AEn_prezent"><b>Mănăstirea Sinaia în prezent</b></span></span></span><br />
<span class="mw-headline"><span class="mw-headline"><span class="mw-headline">În aripa sudică a <a href="http://ro.orthodoxwiki.org/Chilie" title="Chilie">chiliilor</a> din incinta nouă a mănăstirii (mai precis în clădirea în care erau găzduiți vara regele Carol I și regina Elisabeta pe timpul construirii Castelului Peleș) este amenajat în prezent „<i>Muzeul Mănăstirii Sinaia”</i>. Acest muzeu a fost deschis pentru public în anul 1895, când s-au împlinit 200 de ani de ctitorirea mănăstirii; el a funcționat neîntrerupt până în prezent. <br />
Muzeul cuprinde două săli. În prima sală sunt expuse, printre altele, o hartă a județului Prahova cu ctitoriile Cantacuzinilor, o planșă cu „Columna lui Traian”, gravuri înfățișând Mănăstirea Sinaia în diferite epoci, un <a href="http://ro.orthodoxwiki.org/Epitaf" title="Epitaf">epitaf</a>, veșminte preoțesti, obiecte vechi de cult, cărți cu ferecături aurite, monede și diferite medalii. A doua sală conține <a href="http://ro.orthodoxwiki.org/Icoan%C4%83" title="Icoană">icoane</a> românesti și străine, patru picturi ale lui Pârvu Mutu Zugravul, fragmente de <a href="http://ro.orthodoxwiki.org/Iconostas" title="Iconostas">iconostas</a>, obiecte de cult, cărți bisericești, paftale etc. <br />
În incinta vechii mănăstiri, lângă <a href="http://ro.orthodoxwiki.org/Paraclis" title="Paraclis">paraclis</a>, se găsește cavoul lui Tache Ionescu, prim-ministru al României dn perioada primului război mondial, care a avut un rol foarte important în înfăptuirea Marii Uniri. Fiind bolnav, el s-a vindecat la Mănăstirea Sinaia, lăsând prin testament dorința de a fi îngropat după moartea sa la mănăstirea unde se însănătoșise. <br />
Spre sfârșitul secolului al XIX-lea, odată cu creșterea importanței turistice a localității Sinaia și după ce familia regală a construit aici Castelul Peleș, orașul a devenit practic o „capitală de vară” a României. La Mănăstirea Sinaia s-au recules regii Carol I, Ferdinand, Carol al II-lea și Mihai I. De-a lungul vremii au trecut pragul mănăstirii o seamă de mari personalități ale culturii române, printre care George Coșbuc, I. L. Caragiale, Badea Cârțan, George Enescu, Nicolae Iorga și alții. În fiecare an, la slujba de <a href="http://ro.orthodoxwiki.org/%C3%8Envierea_Domnului" title="Învierea Domnului">Înviere</a>, mii de turiști transformă curtea mănăstirii într-un loc neîncăpător, aici având loc un adevărat pelerinaj religios. <br />
Mănăstirea Sinaia este inclusă în <i>Lista monumentelor istorice din România</i>, având codul de clasificare PH-II-a-A-16691.<br />
<br />
<span class="mw-headline" id="Surse"><b>Surse bibliografice</b></span></span></span></span><br />
<span class="mw-headline"><span class="mw-headline"><br /></span></span>
<br />
<li><span class="mw-headline"><span class="mw-headline"><a class="external text" href="http://ro.wikipedia.org/wiki/M%C4%83n%C4%83stirea_Sinaia">Wikipedia română - Mănăstirea Sinaia</a></span></span></li>
<span class="mw-headline"><span class="mw-headline">
<li><a class="external text" href="http://www.manastireasinaia.ro/">Mănăstirea Sinaia</a> </li>
<li><a class="external text" href="http://www.monumenteromania.ro/index.php/monumente/detalii/ro/Manastirea%20Sinaia/16306"><span style="color: black;">Monumentele istorice din Romania - Mănăstirea Sinaia</span></a></li>
<li><a class="external text" href="http://www.crestinortodox.ro/biserici-manastiri/manastirea-sinaia-biserica-veche-96599.html">Mănăstirea Sinaia - biserica veche</a> </li>
</span></span></div>
<span class="mw-headline"><span class="mw-headline">
<div>
<br /></div>
<div>
<br /></div>
</span><div>
Acesta este un articol pe care l-am scris în urmă cu cinci ani pentru <a href="http://ro.orthodoxwiki.org/">ro.OrthodoxWiki.org</a> (http://ro.orthodoxwiki.org/M%C4%83n%C4%83stirea_Sinaia) sub dubla licență GNU Free Documentation (https://commons.wikimedia.org/wiki/Commons:GNU_Free_Documentation_License) și Attribution-ShareAlike Creative Commons (http://creativecommons.org/licenses/by-sa/2.5/).<br />
<br /></div>
</span><br />
<div>
<br /></div>
Adrian Sîmbotinhttp://www.blogger.com/profile/05311874866857844669noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-240814694754180333.post-46937564929315058672016-03-27T10:06:00.000+03:002016-04-07T15:22:20.573+03:00Exemple de utilizare a simbolului μ ("miu"):<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://1.bp.blogspot.com/-S2AJQBTfAS0/VveF8rDIxKI/AAAAAAAABhE/WGA6xDK2QQ8rOwqNHEO2KjySXcsrWixfg/s1600/miu_1.jpg" imageanchor="1" style="clear: left; float: left; margin-bottom: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" src="https://1.bp.blogspot.com/-S2AJQBTfAS0/VveF8rDIxKI/AAAAAAAABhE/WGA6xDK2QQ8rOwqNHEO2KjySXcsrWixfg/s1600/miu_1.jpg" /></a></div>
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://2.bp.blogspot.com/-KGYij4i69HU/VveGBZGCG5I/AAAAAAAABhI/gNnuKGlh5lwa7m73Hwr3GrKCqW9ktSKAw/s1600/miu_2.jpg" imageanchor="1" style="clear: left; float: left; margin-bottom: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="200" src="https://2.bp.blogspot.com/-KGYij4i69HU/VveGBZGCG5I/AAAAAAAABhI/gNnuKGlh5lwa7m73Hwr3GrKCqW9ktSKAw/s320/miu_2.jpg" width="320" /></a></div>
<br />Adrian Sîmbotinhttp://www.blogger.com/profile/05311874866857844669noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-240814694754180333.post-17137526892737840152015-04-22T12:52:00.000+03:002015-04-22T12:52:27.538+03:00Repetitio mater studiorum est<div class="separator" style="clear: both; text-align: left;">
<a href="http://3.bp.blogspot.com/-ddzbO2aR0yM/VTdu9Ud3kKI/AAAAAAAABMY/VmubmTFZp1U/s1600/Repetitio%2Bmater%2Bstudiorum.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" src="http://3.bp.blogspot.com/-ddzbO2aR0yM/VTdu9Ud3kKI/AAAAAAAABMY/VmubmTFZp1U/s1600/Repetitio%2Bmater%2Bstudiorum.jpg" height="313" width="320" /></a></div>
<br />Adrian Sîmbotinhttp://www.blogger.com/profile/05311874866857844669noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-240814694754180333.post-53304201539703651132015-04-11T19:47:00.000+03:002015-04-11T19:48:37.443+03:00HRISTOS A ÎNVIAT!<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="http://2.bp.blogspot.com/-8Id5c4vUpXc/VSlPpN8nqlI/AAAAAAAABLg/pJYC_sc7gTw/s1600/800.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" src="http://2.bp.blogspot.com/-8Id5c4vUpXc/VSlPpN8nqlI/AAAAAAAABLg/pJYC_sc7gTw/s1600/800.jpg" height="320" width="320" /></a></div>
<em><span style="font-size: large;">Fie ca sfânta sărbătoare a Învierii Domnului să vă aducă cele patru daruri divine: încredere, lumină, iubire, speranță.</span></em>Adrian Sîmbotinhttp://www.blogger.com/profile/05311874866857844669noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-240814694754180333.post-12681607269596368282014-12-24T18:55:00.000+02:002014-12-24T18:56:04.916+02:00Pe pământ pace, între oameni bunăvoire!<strong>Slavă întru cei de sus lui Dumnezeu și pe pământ pace, între oameni bunăvoire!</strong><br />
(Luca 2:14)<br />
<br />
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="http://2.bp.blogspot.com/-HY1n-s-6MKw/VJrvDsbLY3I/AAAAAAAABEU/ioZ5580IKCc/s1600/Byzantine_Nativity_(Athens).jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" src="http://2.bp.blogspot.com/-HY1n-s-6MKw/VJrvDsbLY3I/AAAAAAAABEU/ioZ5580IKCc/s1600/Byzantine_Nativity_(Athens).jpg" height="320" width="243" /></a></div>
<br />
<div style="text-align: center;">
<em>(O veche icoană bizantină)</em></div>
<br />
Sfânta sarbatoare a Nasterii Domnului si Noul An 2015 sa va aduca tuturor multa sanatate, belsug si numai bucurii.<br /><strong>La Multi Ani!</strong><br />
Adrian Sîmbotinhttp://www.blogger.com/profile/05311874866857844669noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-240814694754180333.post-65097210125381457262014-10-07T12:24:00.001+03:002014-10-07T12:24:39.741+03:00Mănăstirea Dălhăuți<div align="LEFT">
<strong>Mănăstirea Dălhăuți</strong> este o mănăstire ortodoxă din România situată în comuna Cârligele, județul Vrancea (la circa 15 km vest de Focșani), aflată în episcopia Buzăului și Vrancei. Este renumită mai ales pentru că aici se află o icoană a Maicii Domnului, făcătoare de minuni.<br />
A fost mănăstire de călugări de la întemeierea sa (secolul XV după unele surse) și până la desființarea prin decretul comunist nr. 410/1959. A fost reactivată în anul 1990, ca mănăstire de călugărițe.</div>
<div align="LEFT">
</div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="http://1.bp.blogspot.com/-PC9dkgM2Wpo/VDN7bSvhY1I/AAAAAAAABA0/qaCXhG6MYQc/s1600/Manastirea_Dalhauti.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" src="http://1.bp.blogspot.com/-PC9dkgM2Wpo/VDN7bSvhY1I/AAAAAAAABA0/qaCXhG6MYQc/s1600/Manastirea_Dalhauti.jpg" /></a></div>
<div style="text-align: left;">
</div>
<div align="LEFT">
</div>
<div align="LEFT">
<strong>Istoric</strong></div>
<div align="LEFT">
Situată în mijlocul pădurilor de fag și stejar de pe dealul Deleanu, la câțiva km vest de satul omonim, care aparține de comuna Cârligele, Mănăstirea Dălhăuți este un vechi lăcaș de cult ortodox, al cărui istoric nu este complet elucidat nici acum.</div>
<div align="LEFT">
Legenda spune că mânăstirea a luat ființă încă din secolul al XV-lea (perioada 1464-1469), când doi ciobani originari din Dobrogea, Anufie si Irapalie <i>Dălhăuș</i>, au văzut în inima pădurii o lumină neobișnuită și au auzit un glas spunându-le: "Aici este izvorul darurilor Mele". Cei doi frați au înțeles că Maica Domnului dorește să se înalțe un sfânt lăcaș; ei s-au călugărit și au pus bazele așezământului monahal, construind biserica cu hramul <em>Izvorul Tămăduirii</em>. Mănăstirea a rămas cunoscută sub numele <i>Dălhăuți</i>, după numele celor doi frați Dălhăuș (satul omonim a fost întemeiat mai târziu - un vechi document păstrat la Arhivele Naționale din București dă mărturie despre existența acestui sat în anul 1615). Legenda mai spune că ei au fost ajutați, la ridicarea bisericii, și de un ucenic al Sfântului Nicodim de la Tismana, iar altarul bisericii l-au făcut chiar acolo unde se arătase lumina văzută de frații Dălhăuș.</div>
<div align="LEFT">
Mai târziu, pe la începutul secolului al XVII-lea, la Mănăstirea Dălhăuți s-a ridicat o a doua biserică, tot din lemn, având hramul <em>Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil</em>.<br />
Referitor la această biserică, există și prima mărturie scrisă, și anume pisania având textul:</div>
<ul>
<li><div align="LEFT">
<em>Aceasta sfântă și dumnezeiască biserică s-au făcut din temelie în zilele stăreției sfinției sale Teoclit, la anul 1810, iar acum in zilele sfinției sale starețului Dionisie, s-au mai înnoit si s-au împodobit cu catapeteasma săpată și poleită, cum și altarul si tinda și slonul. S-au zugravit, după cum se vede, în zilele Măriei sale, Grigorie Dimitrie Ghica Voievod, a Presfinției sale Chir Chesarie, episcopul Buzăului, la leat 1827, iulie 20</em>.</div>
</li>
</ul>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="http://3.bp.blogspot.com/-OdkzftiswhQ/VDN950A6hmI/AAAAAAAABBA/wOF9j-rJi_A/s1600/pisania.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" src="http://3.bp.blogspot.com/-OdkzftiswhQ/VDN950A6hmI/AAAAAAAABBA/wOF9j-rJi_A/s1600/pisania.jpg" height="240" width="320" /></a></div>
<div align="LEFT">
</div>
<div align="LEFT">
Din această pisanie nu reiese însă clar dacă starețul Teoclit a ridicat această biserică pe terenul gol (caz în care poate fi considerat ca fiind ctitorul mănăstirii), sau doar a refăcut o biserică mult mai veche (din anul 1625, după unele surse).</div>
<div align="LEFT">
O a treia biserică, cu hramul <em>Sfinții Împărați Constantin și Elena</em>, a fost ridicată la Mănăstirea Dălhăuți între anii 1840-1850 de către Smaranda Periețeanu și Constantin Angelescu, în timpul arhimandritului Venedict, stareț la Mănăstirea Poiana Mărului (județul Buzău), care răspundea și de Schitul Dălhăuți. Această biserică se află însă în stare de ruină - abandonată in perioada comunistă, lovită de cutremurul din 1977, biserica nu mai este funcțională. </div>
<div align="LEFT">
La Mănăstirea Dălhăuți a viețuit, vreme de aproape 20 de ani, Sfântul Cuvios Vasile de la Poiana Mărului, cel pomenit în Biserica Ortodoxă Română la 25 aprilie, mare duhovnic și inegalabil îndrumător spre rostirea rugăciunii inimii: „<em>Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluiește-mă pe mine, păcătosul!</em>”. El a venit aici în anul 1715, refugiindu-se din Ucraina; a devenit preot și mai apoi a condus obștea monahală ca egumen până în anul 1733, când s-a mutat, împreună cu 12 ucenici ai săi, pentru a întemeia Schitul Poiana Mărului din Munții Buzăului.</div>
<div align="LEFT">
</div>
<div align="LEFT">
<strong>Icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului</strong></div>
<div align="LEFT">
Unul dintre motivele pentru care Mănăstirea Dălhăuți era vestită în toată Ţara Românească și chiar și în Moldova, era faptul că aici se afla (și se află și în prezent) icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului.<br />
</div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="http://2.bp.blogspot.com/-6LTnBVgTsXg/VDN_Udni36I/AAAAAAAABBM/hd9OYgAKwe8/s1600/Icoana_Dalhauti.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" src="http://2.bp.blogspot.com/-6LTnBVgTsXg/VDN_Udni36I/AAAAAAAABBM/hd9OYgAKwe8/s1600/Icoana_Dalhauti.jpg" /></a></div>
<div align="LEFT">
</div>
<div align="LEFT">
Această icoană are o poveste uimitoare. Se spune că ar fi una dintre cele șapte icoane pictate de însuși Sfântul Apostol și Evanghelist Luca; specialiștii sunt însă de părere că icoana a fost pictată câteva secole mai târziu, fiind o copie după o icoană a Sfântului Apostol și Evanghelist Luca. Anufie Dălhăuș, ctitorul legendar al mânăstirii Dălhăuți, ar fi adus-o de la Constantinopol, după cucerirea de către turcii lui Mahomed al II-lea <em>Fatih</em> (1453). Pe drumul de întoarcere, Anufie a fost însă prins și jefuit de turci, iar icoana - tăiată cu iataganele și aruncată în podul unui grajd. Batjocura turcilor nu a rămas însă fără urmări: în timpul nopții, un vuiet neobișnuit cutremură grajdul, iar caii se comportă atât de violent, încât se omoară între ei. Zgomotul și nechezatul cailor alertează grăjdarii care-și găsesc și ei sfârșitul în acel haos. Starețul Anufie încearcă să explice turcilor cauza acestui dezastru prin intervenția Maicii Domnului, dar este condamnat la moarte, iar icoana e aruncată în mare. Monahul scapă însă cu viață datorită faptului că ienicerul care trebuie să-l omoare era un român ajuns in robie la turci. Acesta îl eliberează, cu condiția să nu mai calce prin Constantinopol (devenit Istanbul). Întors în țară cu sentimentul amar al pierderii icoanei sfinte, Anufie se retrage pe malul Mării Negre să mediteze în singurătate. Seara se lasă încet. La orizont, roșeața cerului se contopește cu albastrul întunecat al mării. În acest decor de o rară frumusețe, o lumină orbitoare pare că merge pe apă apropiindu-se tot mai mult, iar Anufie nu-și poate explica acest fenomen. A doua zi, se întoarce iar la malul mării. De data aceasta, soarele ce se naște din mare îi dezvăluie icoana sfântă plutind pe apă. Recuperarea icoanei sfinte stârnește lacrimi de bucurie pe obrazul lui întristat. Descoperă cu tristețe că fețele Fecioarei și Pruncului Sfânt fuseseră rănite cu iataganele in mai multe locuri. Acele răni au făcut să curgă sânge adevărat. Anufie a adus icoana la Mănăstirea Dălhăuți - cicatricile de pe fețele Fecioarei și Pruncului Sfânt se văd și astăzi, ca și cum ar fi făcute în carne adevărată.</div>
Și astăzi, așezată în biserică, Icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului este deosebit de frumoasă, remarcându-se printre celelalte icoane din țară prin unicitatea ei: Maica Domnului ține Pruncul în partea dreaptă și capul ei este aplecat foarte mult asupra Fiului, cu duioșie, iar chipul Fecioarei Maria revarsă o lumină dumnezeiască. Puține sfinte icoane ale Maicii Domnului din țara noastră inspiră atâta evlavie și înălțare sufletească. <br />
De-a lungul timpului, sfântă icoană a făcut multe minuni și zilnic credincioșii aduc mulțumire Maicii Domnului. În vreme de calamități (secetă, inundații etc.), icoana este purtată în procesiune prin satele dimprejurul mânăstirii și de fiecare dată a fost de un real ajutor.<br />
<br />
<span class="mw-headline" id="M.C4.83n.C4.83stirea_D.C4.83lh.C4.83u.C8.9Bi_.C3.AEn_prezent"><strong>Mănăstirea Dălhăuți în prezent</strong></span><br />
<span class="mw-headline">Mănăstirea Dălhăuți a fost mănăstire de călugări de la întemeiere și până la desființarea sa prin decretul comunist nr. 410/1959. Biserica Ortodoxă Română, prin strădania Preasfințitului Părinte Episcop Epifanie al Buzăului, a reactivat această mănăstire în anul 1990, ca mănăstire de călugărițe.</span><br />
<span class="mw-headline">Între anii 1979-1990, icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului fusese transferată forțat la Muzeul de la Posada, apoi la Muzeul de Artă din București, pierzându-i-se urma. Cu binecuvântarea PS Părinte Episcop Epifanie al Buzăului și Vrancei și prin străduința maicii starețe de atunci, Emilia Focșa, icoana a fost readusă la Mănăstirea Dălhăuți, fiind așezată în sfânta biserică spre bucuria, mângâierea și ajutorul celor care, cu evlavie și cu dreaptă credință, se închină înaintea ei. <br />
La ora actuală, Mănăstirea Dălhăuți este unul dintre cele mai bine organizate așezăminte monahale din Eparhia Buzăului și Vrancei. În ultima perioada de timp, aici s-au construit o clopotniță impozantă, un corp nou de chilii și s-a amenajat un muzeu într-o clădire nouă. <br />
Mănăstirea Dălhăuți este inclusă în <i>Lista monumentelor istorice din România</i>, având codul de clasificare VN-II-a-B-20832.</span><br />
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="http://2.bp.blogspot.com/-Pj6etZOGUIw/VDOj5dtsp-I/AAAAAAAABBc/EWMrLu7SbVg/s1600/M%C3%A2n%C4%83stirea_D%C4%83lh%C4%83u%C5%A3i_2.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" src="http://2.bp.blogspot.com/-Pj6etZOGUIw/VDOj5dtsp-I/AAAAAAAABBc/EWMrLu7SbVg/s1600/M%C3%A2n%C4%83stirea_D%C4%83lh%C4%83u%C5%A3i_2.jpg" height="208" width="320" /></a></div>
<br />
<br />
<span class="mw-headline"><strong>Surse bibliografice</strong><br />* <a href="http://www.crestinortodox.ro/biserici-manastiri/manastirea-dalhauti-96692.html">http://www.crestinortodox.ro/biserici-manastiri/manastirea-dalhauti-96692.html</a> - Mănăstirea Dălhăuți<br />* <a href="http://www.crestinortodox.ro/reportaj/icoana-maicii-domnului-facatoare-de-minuni-manastirea-dalhauti-focsani-72306.html">http://www.crestinortodox.ro/reportaj/icoana-maicii-domnului-facatoare-de-minuni-manastirea-dalhauti-focsani-72306.html</a> - Icoana Maicii Domnului făcătoare de minuni<br />* <a href="http://ro.wikipedia.org/wiki/M%C4%83n%C4%83stirea_D%C4%83lh%C4%83u%C8%9Bi">http://ro.wikipedia.org/wiki/M%C4%83n%C4%83stirea_D%C4%83lh%C4%83u%C8%9Bi</a> ro.Wikipedia - Mănăstirea Dălhăuți<br />
* <a href="http://www.jurnalul.ro/jurnalul-national/taiata-cu-iataganul-40249.htm">http://www.jurnalul.ro/jurnalul-national/taiata-cu-iataganul-40249.htm</a> Jurnalul Național - Costin Anghel: <em>Tăiată cu iataganul</em>, 1 august 2005<br />
* <a href="http://www.vrancea.djc.ro/ObiectiveDetalii.aspx?ID=328&lacas=true">http://www.vrancea.djc.ro/ObiectiveDetalii.aspx?ID=328&lacas=true</a> Direcția pentru Cultură, Culte și Patrimoniu Cultural Național Vrancea<br />
* <a href="http://www.cultura.ro/page/17">http://www.cultura.ro/page/17</a> Cultura.ro - Lista monumentelor istorice din România<br />
<br />
<br />
Prelucrare după ro.OrthodoxWiki - <em>Mănăstirea Dălhăuți</em> (<a href="http://ro.orthodoxwiki.org/M%C4%83n%C4%83stirea_D%C4%83lh%C4%83u%C8%9Bi">http://ro.orthodoxwiki.org/M%C4%83n%C4%83stirea_D%C4%83lh%C4%83u%C8%9Bi</a>), sub dubla licență GNU Free Documentation (<a href="https://commons.wikimedia.org/wiki/Commons:GNU_Free_Documentation_License">https://commons.wikimedia.org/wiki/Commons:GNU_Free_Documentation_License</a>) și Attribution-ShareAlike Creative Commons (<a href="http://creativecommons.org/licenses/by-sa/2.5/">http://creativecommons.org/licenses/by-sa/2.5/</a>), articol pe care am avut onoarea să-l scriu în întregime.</span><br />
Adrian Sîmbotinhttp://www.blogger.com/profile/05311874866857844669noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-240814694754180333.post-83283146418074421752014-04-19T12:56:00.000+03:002015-04-22T12:52:55.538+03:00Hristos a înviat !<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="http://2.bp.blogspot.com/-d5RmPx7c-ZI/U1JHO6KbRdI/AAAAAAAAA8g/Fuh41FeGzm0/s1600/Sf_Pasti.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" src="http://2.bp.blogspot.com/-d5RmPx7c-ZI/U1JHO6KbRdI/AAAAAAAAA8g/Fuh41FeGzm0/s1600/Sf_Pasti.jpg" height="320" width="269" /></a></div>
<br />Adrian Sîmbotinhttp://www.blogger.com/profile/05311874866857844669noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-240814694754180333.post-33787123091396528082013-12-25T08:49:00.004+02:002013-12-25T08:51:07.204+02:00Sărbători fericite!<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="http://1.bp.blogspot.com/-S0WFvBQzS-o/Urp_VQ-ltMI/AAAAAAAAA3s/GR9CGxCPRFM/s1600/Craciun.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="248" src="http://1.bp.blogspot.com/-S0WFvBQzS-o/Urp_VQ-ltMI/AAAAAAAAA3s/GR9CGxCPRFM/s400/Craciun.jpg" width="400" /></a></div>
<br />
<div style="text-align: center;">
<span style="font-size: large;"><em><span style="color: red;">Crăciunul și Noul An 2014 să vă aducă tuturor multă sănătate, belșug și numai bucurii.</span></em><br /><strong><span style="color: red;">La Mulți Ani!</span></strong></span></div>
Adrian Sîmbotinhttp://www.blogger.com/profile/05311874866857844669noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-240814694754180333.post-9615974867658859672013-12-19T12:33:00.000+02:002013-12-19T12:34:22.077+02:00Wiki Loves Monuments - 2013<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="http://3.bp.blogspot.com/-m0LyaMNoXUc/UrLK717WuOI/AAAAAAAAA2o/SeyPVOnLzV0/s1600/Wiesener_Viadukt.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="441" src="http://3.bp.blogspot.com/-m0LyaMNoXUc/UrLK717WuOI/AAAAAAAAA2o/SeyPVOnLzV0/s640/Wiesener_Viadukt.jpg" width="640" /></a></div>
<br />
The first prize is a picture of a locomotive with a push-pull train crossing the monumental Wiesener Viaduct over the Landwasser river in Graubünden, Switzerland. It represents a nice harmony between monument, human and nature, while the red train draws attention to the middle of the picture.<br />
Adrian Sîmbotinhttp://www.blogger.com/profile/05311874866857844669noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-240814694754180333.post-76428697836599833642013-12-12T08:18:00.002+02:002013-12-12T08:18:46.277+02:00Umor englezesc...- James, unde e palaria mea?<br />- O aveti pe cap, sir.<br />- Bine, o găsesc eu mai târziu.<br />
<br />
- James, du-te afară si udă florile.<br />- Sir, dar afară plouă.<br />- Nu-i nimic, ia-ti umbrela.<br />
<br />
- James?<br />- Yes, sir!<br />- Adu-mi, te rog, pianul.<br />- Vreti sa cântati la pian, sir?<br />- Nu, James... dar mi-am uitat tigarile in scrumiera de pe el si ma gândeam sa nu te deranjez pentru un fleac!<br />
<br />
Sir se spala pe picioare in lighean.<br />- James!<br />- Yes, Sir!<br />- Adu-mi te rog un prosop, si arunca apa asta din lighean!<br />- Prea bine,Sir!<br />James îi aduce prosopul, deschide geamul si arunca apa. De jos se aud urlete...<br /> - James!<br />- Yes, Sir!<br />- Era cineva în lighean?<br />
<br />
Lordul Fitzgerald dă telefon acasă, de la club:<br />- Alo? James?<br />- Yes, Sir!<br />- Du-te în dormitorul doamnei si vezi dacă e singură! Dacă e cu un bărbat, ia carabina de elefanti şi împuşcă-i pe amândoi!<br /> - Prea bine Sir!<br />In receptor se aud două bubuituri, apoi vocea lui James:<br />Pe Lady am împuşcat-o dar bărbatul a sărit în piscina şi a scăpat...<br />- Stai putin James! De când avem noi piscina?<br />- Nu vă supărati Sir, ce număr ati format?<br />
<br />
- Iertati-mă Sir, dar am impresia că vă caută cineva la telefon.<br />- Cum ai impresia, James? Sau mă caută cineva la telefon sau nu mă caută!<br />- Vedeti Sir, când am ridicat receptorul, vocea de la celalalt capăt a spus: "Tu eşti, caraghios bătrân, chel si idiot?"<br />
<br />
Sir si James erau naufargiati pe o insulă.<br />După multe luni James vine la Sir tipând:<br />- Sir, Sir, se vede un vapor la orizont!!!<br />- Linisteste-te James, n-ai mai văzut vapoare?!...<br />
Adrian Sîmbotinhttp://www.blogger.com/profile/05311874866857844669noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-240814694754180333.post-25539081281265707262013-10-25T08:51:00.001+03:002013-10-25T08:51:56.804+03:00Motivele pentru care Windows-ul nu este un virus...<strong><em>24 de motive pentru care Windows-ul nu este un virus:</em></strong> <br />1.Virusii sunt gratuiti. <br />2.Daca sunt detectati la timp, virusii pot fi scosi de pe calculatorul dumneavoastrã fara prea mari pierderi de date. <br />3.Virusii nu ocupa un spatiu imens din capacitatea discului dumneavoastrã. <br />4.Un virus functioneazã si cu mai putin de 256MB RAM. <br />5.Virusii fac ceva. <br />6.Virusii nu au bug-uri majore. <br />7.Virusii nu au 3 seturi diferite de documentatie care pe deasupra mai sunt si gresite si imprecise. <br />8.Virusii nu se gãsesc pe orice computer. <br />9.Virusii se instaleazã singuri. <br />10.Cui îi pasa daca un virus este 32 bits desi a fost promovat în reclama ca 64 bits? <br />11 .Virusii nu încearcã sa îsi elimine competitia. Ei încearcã doar sa-si facã treaba. <br />12.Virusii nu încearcã sa copieze ce dezvolta Apple. <br />13.Exista programe care se pot cumpãra sau care se primesc gratuit pentru a îndepãrta virusii. <br />14.Virusii pot fi luat de pe orice BBS (Buletin Board Service) bun. <br />15.Virusii vin în mai multe variante, si nu o varianta pentru toate scopurile. <br />16.Virusii nu au wizzard-uri tâmpite. <br />17.Nu veti gãsi în presa inserturi publicitare cu butonul START în jurul datei de 6 martie (atentie la Michelangelo). <br />18.Virusii nu spun ca sunt prietenosi atunci când nu sunt. <br />19.Virusii pot rula pe PC-uri fara avertismente. <br />20.Virusii, când se autoinstaleaza, nu încearcã sa transmitã informatii private despre computerele utilizatorilor cãtre MSN. <br />21.Programatorii virusilor nu sustin ca virusii nu functioneazã fara Web-Browserul inclus… <br />22.Pâna acum nu a încercat nici un programator de virusi sa detina monopolul pe piata programatorilor de virusi... <br />23.Unui virus nu îi trebuie 10 minute sa porneascã... <br />24.La un virus nu va vor trebui nici ”Service Packs” si nici ”Updates”...<br />
Adrian Sîmbotinhttp://www.blogger.com/profile/05311874866857844669noreply@blogger.com1tag:blogger.com,1999:blog-240814694754180333.post-62918006239936996222013-06-18T17:38:00.001+03:002013-06-18T17:38:49.090+03:00Calea...<br />
<table cellpadding="0" cellspacing="0" class="tr-caption-container" style="float: left; margin-right: 1em; text-align: left;"><tbody>
<tr><td style="text-align: center;"><a href="http://1.bp.blogspot.com/-th_2wh0Szzg/UcBsHxk8sXI/AAAAAAAAAys/jKQCrxrzhx8/s1600/Calea1.jpg" imageanchor="1" style="clear: left; margin-bottom: 1em; margin-left: auto; margin-right: auto;"><img border="0" height="315" src="http://1.bp.blogspot.com/-th_2wh0Szzg/UcBsHxk8sXI/AAAAAAAAAys/jKQCrxrzhx8/s400/Calea1.jpg" width="400" /></a></td></tr>
<tr><td class="tr-caption" style="text-align: center;"><em><span style="color: #0c343d; font-size: large;">Vine de nicăieri...</span></em><br />
<em><span style="color: #0c343d; font-size: large;"></span></em><br />
</td></tr>
</tbody></table>
<br />
<br />
<br />
<br />
<br />
<br />
<br />
<br />
<br />
<br />
<br />
<br />
<br />
<br />
<br />
<br />
<br />
<br />
<br />
<br />
<table cellpadding="0" cellspacing="0" class="tr-caption-container" style="float: left; margin-right: 1em; text-align: left;"><tbody>
<tr><td style="text-align: center;"><a href="http://4.bp.blogspot.com/-ePTfct23MI4/UcBturCmh6I/AAAAAAAAAy8/nF7Nc6Ydz2Q/s1600/Calea2.jpg" imageanchor="1" style="clear: left; margin-bottom: 1em; margin-left: auto; margin-right: auto;"><img border="0" height="342" src="http://4.bp.blogspot.com/-ePTfct23MI4/UcBturCmh6I/AAAAAAAAAy8/nF7Nc6Ydz2Q/s400/Calea2.jpg" width="400" /></a></td></tr>
<tr><td class="tr-caption" style="text-align: center;"><em><span style="color: #0c343d; font-size: large;">și duce niciunde...</span></em></td></tr>
</tbody></table>
<br />
<div style="text-align: left;">
</div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="http://1.bp.blogspot.com/-th_2wh0Szzg/UcBsHxk8sXI/AAAAAAAAAys/jKQCrxrzhx8/s1600/Calea1.jpg" imageanchor="1" style="clear: left; float: left; margin-bottom: 1em; margin-right: 1em;"></a><br /></div>
<br />Adrian Sîmbotinhttp://www.blogger.com/profile/05311874866857844669noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-240814694754180333.post-6138294894464204622013-05-03T11:23:00.000+03:002013-05-03T11:23:29.909+03:00Hristos a înviat!<div class="separator" style="clear: both; text-align: left;">
<em>Sfânta Sărbătoare a Învierii Domnului se apropie. Vă doresc din suflet ca aceasta să vă aducă gânduri senine, lumină în suflet şi multe bucurii alături de cei dragi. </em></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="http://4.bp.blogspot.com/-YUjMUOclZ-s/UYNzNjt4d9I/AAAAAAAAAx4/-0KQ0oOVcQg/s1600/Hristos_a_inviat_2.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="320" src="http://4.bp.blogspot.com/-YUjMUOclZ-s/UYNzNjt4d9I/AAAAAAAAAx4/-0KQ0oOVcQg/s320/Hristos_a_inviat_2.jpg" width="267" /></a></div>
<em><br /></em><strong>Hristos a înviat!</strong> <br />
Adrian Sîmbotinhttp://www.blogger.com/profile/05311874866857844669noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-240814694754180333.post-48033276168847667252012-12-24T12:43:00.004+02:002012-12-24T12:44:33.196+02:00Sarbatori fericite!<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="http://2.bp.blogspot.com/-KHisIut__9M/UNgxrko5-ZI/AAAAAAAAAxI/9un5MHhJzoU/s1600/Craciun2012.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="280" src="http://2.bp.blogspot.com/-KHisIut__9M/UNgxrko5-ZI/AAAAAAAAAxI/9un5MHhJzoU/s400/Craciun2012.jpg" width="400" /></a></div>
<br />
Craciunul si Noul An 2013 sa va aduca tuturor multa sanatate, belsug si numai bucurii.<br />
<b><i>La Multi Ani!</i></b>Adrian Sîmbotinhttp://www.blogger.com/profile/05311874866857844669noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-240814694754180333.post-21930746264039205472012-12-20T12:02:00.002+02:002012-12-20T12:03:36.286+02:00Sfârșitul lumii în varianta românească<br />
<div class="MsoNormal">
(Text postat în urmă cu peste doi
ani, la 30 iulie 2010, pe blogul meu:</div>
<div class="MsoNormal">
http://simbotin.blogspot.ro/2010/07/sfarsitul-lumii-in-viziune-romaneasca.html)</div>
<div class="MsoNormal">
<br /></div>
<div class="MsoNormal">
Premisă: Pe 21 decembrie 2012,
conform calendarului Maya, planeta își va găsi sfârșitul. </div>
<div class="MsoNormal">
Următoarele 10 alineate își
propun sa zugrăvească o imagine de ansamblu asupra societății românești în
zilele premergătoare evenimentului apocaliptic.</div>
<div class="MsoNormal">
<br /></div>
<div class="MsoNormal">
1. Televiziunile freamătă! Ediții
speciale peste ediții speciale! O bătălie cruntă pentru exclusivităţi… </div>
<div class="MsoNormal">
<br /></div>
<div class="MsoNormal">
George Buhnici (corespondent PRO
TV): “Pe-aici, pe la Vama Borş, va intra Apocalipsa în România!” </div>
<div class="MsoNormal">
Dan Diaconescu (OTV): “Numai aici
la televiziunea poporului, puteți urmări cataclismul 3D! Dan Diaconescu Direct…”
</div>
<div class="MsoNormal">
Valentin Stan (Antena 3):
“Sfârșitul lumii este rodul unei politici criminale a guvernului!” </div>
<div class="MsoNormal">
Mihai Tatulici (Realitatea TV):
“Apocalipsa este un eveniment aproape la fel de important ca primul concert
Michael Jackson, pe care l-am transmis eu la Tele 7 ABC…” </div>
<div class="MsoNormal">
Prima Tv transmite, calm, “Schimb
de mame”…</div>
<div class="MsoNormal">
<br /></div>
<div class="MsoNormal">
2. Maneliştii se întrec în
cântece despre sfârșitul lumii. Pe locul întâi în preferințele publicului este
melodia interpretata în duet de Florin Salam și Nyno: </div>
<div class="MsoNormal">
“Doamne vine-apocalipsa, </div>
<div class="MsoNormal">
O sa moară toți dușmanii. </div>
<div class="MsoNormal">
Si nici n-o sa le simt lipsa... </div>
<div class="MsoNormal">
Trece viaţa, trece anii!” </div>
<div class="MsoNormal">
<br /></div>
<div class="MsoNormal">
3. La serviciu, în metrou, la
cafenele, peste tot auzi românii întrebându-se unul pe altul: “Ce faci de
Sfârșitul lumii?” </div>
<div class="MsoNormal">
<br /></div>
<div class="MsoNormal">
4. Marian Vanghelie: “Acum ați
înțeles de ce am lăsat sectorul 5 sa arate aşa… Locuitorii e obișnuiți cu
imaginile apocaliptice, deci pregătiți pentru ce vine…” </div>
<div class="MsoNormal">
<br /></div>
<div class="MsoNormal">
5. Cluburile din București
pregătesc party-uri și event-uri speciale. În Gaia, unde Poponeț și Delia
Matache au, bineînţeles, masa, se pregătește eventul “Apocalypse Party Hot
Stuff All Night”. In Bamboo, Pătrașcu a plătit o sumă importanta ca să-l lase
pe el sa mixeze: “End of World Mega Mix”. Cretinii… aaa… pardon… românii s-au
repezit să-și rezerve locuri și la cluburile After Hours, adică petrecerile de
după Sfârșitul lumii. </div>
<div class="MsoNormal">
<br /></div>
<div class="MsoNormal">
6. Bisericile sunt luate cu asalt
de către cei care vor să se mântuiască pe ultima sută de metri. Pentru
eficientizare, preoții spovedesc grupuri…</div>
<div class="MsoNormal">
<br /></div>
<div class="MsoNormal">
7. Ca la marile sărbători,
hypermarketurile sunt luate cu asalt! Televiziunile prezintă aceasta știre cu
formulări de genul: “Oamenii spun că trebuie sa aibă pe masa de Sfârșitul
lumii, toate cele cuvenite…” Fiind un eveniment care nu s-a mai petrecut,
gospodinele nu știu dacă sa facă drob sau nu. </div>
<div class="MsoNormal">
<br /></div>
<div class="MsoNormal">
8. Declarație Dragoș Bucurenci:
“P**a mea! Eu v-am zis!…” </div>
<div class="MsoNormal">
<br /></div>
<div class="MsoNormal">
9. Tabloidele sunt incorijibile:
Cancan – “Monica Columbeanu își petrece Sfârșitul lumii cu Ricky! Irinel, tu cu
cine?” </div>
<div class="MsoNormal">
Click: “Ce buna e gagica lui
Pulhac! Păcat că o sa crape!”</div>
<div class="MsoNormal">
<br /></div>
<div class="MsoNormal">
10. Băsescu este filmat pe ascuns
spunându-i lui Videanu: “Ma doare-n c*r! Si-asa era ultimul mandat, că nu mai
am voie sa candidez…”</div>
<div class="MsoNormal">
<br /></div>
Adrian Sîmbotinhttp://www.blogger.com/profile/05311874866857844669noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-240814694754180333.post-89860252925753304652012-12-07T14:37:00.000+02:002012-12-07T14:37:34.421+02:00Nivele de management<br />
NOTĂ de la Directorul General către Directorii Executivi:<br /><br />“Astăzi la ora 11 va fi o eclipsă totală de soare, care va fi observabilă timp de două minute. Având în vedere că acesta este un eveniment rar şi cu totul deosebit, se permite tuturor angajaţilor observarea eclipsei din parcarea firmei între orele 10:30 şi 11:30, unde vom oferi şi o scurtă explicaţie despre dinamica eclipselor. Celor care doresc să observe eclipsa, le vor fi distribuiţi ochelari de protecţie, la un preţ minim.”<br /><br />NOTĂ de la Directorii Executivi către Şefii de Secţii:<br /><br />“Astăzi între orele 10:30 şi 11:30 toţi salariaţii se vor întâlni în parcare. Va urma o eclipsă totală de soare, care va dispărea timp de două minute. În schimbul unei sume minime, se poate proteja vederea cumpărând o pereche de ochelari speciali pentru eclipsă. Directorul general va ţine o scurtă cuvântare, prin care ne va da anumite explicaţii. Acest lucru nu se petrece în fiecare zi şi este un eveniment foarte important.”<br /><br />NOTĂ de la unul dintre Şefii de Secţie către Şeful de Sector:<br /><br />“Azi Directorul General va ţine o cuvântare despre eclipsă, timp în care va face să dispară soarele vreme de două minute. Acesta este un lucru care nu se poate vedea în fiecare zi, aşa că toată lumea să meargă în parcare începând de pe la 10, până pe la 11. În schimbul unei mici sume de bani, veţi avea ochelari de protecţie.”<br /><br />NOTĂ de la Şeful de Sector către Şeful de Echipă:<br /><br />“Vreo 10 sau 11 persoane să meargă în parcare, unde Directorul General va ţine o eclipsă de soare timp de două minute. Acest lucru n-o să se întâmple în fiecare zi şi cei care ieşiţi să aveţi nişte bani pregătiţi, pentru că o să vă coste. Şi să aveţi ochelarii cu voi.”<br /><br />Şeful de Echipă către angajaţi:<br /><br />“Câţiva dintre cei care poartă ochelari, să meargă în parcare, ca să vadă cum dispare Directorul General timp de două minute. Dacă vreţi ca asta să se întâmple zilnic, trebuie să strângem nişte bani !”<br />Adrian Sîmbotinhttp://www.blogger.com/profile/05311874866857844669noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-240814694754180333.post-46309090315894639902012-10-29T11:26:00.000+02:002012-10-29T11:26:19.095+02:00Din ciclul "de la lume adunate"...<br />
<i>Tuturor elevilor care au răspuns ca mai jos li s-a dat nota 4, deşi ar fi meritat 10...</i><br />
<br />
Răspundeţi la următoarele întrebări:<br />
<br />
1. În ce bătălie a murit Alexandru Macedon?<br />
- În ultima sa bătălie.<br />
<br />
2. Unde a fost semnată "Declaraţia de Independenţă"?<br />
- În josul paginii.<br />
<br />
3. Care este cauza principală a divorţului?<br />
- Căsătoria. <br />
<br />
4. Ce nu se poate mânca la micul dejun?<br />
- Prânzul şi cina.<br />
<br />
5. Cu ce se aseamănă o jumătate de măr?<br />
- Cu cealaltă jumătate.<br />
<br />
6. Cum poate un om să reziste opt zile fără să doarmă?<br />
- Foarte simplu - dormind nopţile.<br />
<br />
7. Cum se poate ridica un elefant, cu o singură mână?<br />
- Nu există nicăieri un elefant cu o singură mână.<br />
<br />
8. Dacă ai avea trei portocale şi patru mere într-o mână şi patru portocale şi trei mere în cealaltă mână, ce ar însemna că ai?<br />
- Nişte mâini foarte mari.<br />
<br />
9. Dacă la opt oameni le-au fost necesare 8 ore ca să clădească un zid, cât timp le-ar trebui la patru oameni să facă acelaşi ucru?<br />
- Nici un pic de timp - zidul a fost deja făcut.<br />
<br />
10. Cum poţi arunca un ou pe o pardoseală de beton, fără să crape?<br />
- Pardoseala de beton e greu de crăpat.<br />
<div>
<br /></div>
Adrian Sîmbotinhttp://www.blogger.com/profile/05311874866857844669noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-240814694754180333.post-64551912975285265482012-04-14T18:09:00.001+03:002012-04-14T18:16:19.279+03:00Hristos a înviat!<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="http://1.bp.blogspot.com/-sn1BarwfA8A/T4mSnUpNWvI/AAAAAAAAAto/sGVGfuKnA00/s1600/Hristos_a_inviat.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="273px" nda="true" src="http://1.bp.blogspot.com/-sn1BarwfA8A/T4mSnUpNWvI/AAAAAAAAAto/sGVGfuKnA00/s400/Hristos_a_inviat.jpg" width="400px" /></a></div>Pentru toţi prietenii (cunoscuţi sau necunoscuţi) care vizitează acest blog:<br />
<em>Sfânta sărbătoare a Învierii Domnului să vă aducă tuturor lumină, încredere, iubire şi speranţă!</em><br />
<strong>Hristos a înviat!</strong>Adrian Sîmbotinhttp://www.blogger.com/profile/05311874866857844669noreply@blogger.com2tag:blogger.com,1999:blog-240814694754180333.post-2801229252273692772011-12-11T21:38:00.000+02:002011-12-12T08:42:03.945+02:00Roald Amundsen<em>Peste câteva zile (mai exact, pe 14 decembrie) se împlinesc 100 de ani de la un eveniment memorabil: cucerirea Polului Sud de către expediția norvegiană „Fram”, condusă de Roald Amundsen. În semn de omagiu pentru acest adevărat „erou al ghețurilor”, încerc să readuc în atenţia voastră câte ceva din cele ce s-au întâmplat atunci şi din alte expediţii polare ale lui Amundsen.</em><br />
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="http://2.bp.blogspot.com/-nb-n5xipaAw/TuWft1kurcI/AAAAAAAAAs4/Gsn8vAWQrAM/s1600/Amundsen.jpg" imageanchor="1" style="clear: left; cssfloat: left; float: left; margin-bottom: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="200px" mda="true" src="http://2.bp.blogspot.com/-nb-n5xipaAw/TuWft1kurcI/AAAAAAAAAs4/Gsn8vAWQrAM/s200/Amundsen.jpg" width="141px" /></a></div><strong>Roald Engelbregt Gravning Amundsen</strong> (n. 16 iulie 1872 - d. 18 iunie 1928) a fost un explorator norvegian al zonelor polare. A fost primul om care a ajuns la Polul Sud (în 1911). De asemenea, a fost primul navigator care a reușit să traverseze Pasajul de nord-vest. A dispărut în iunie 1928, în timp ce lua parte la o misiune de salvare.<br />
<br />
<strong>Biografie</strong><br />
<strong><em>Origine</em></strong><br />
Roald Amundsen s-a născut într-o familie norvegiană de căpitani și proprietari de vase. El a fost al patrulea copil al armatorului de nave Jens Amundsen și al soției sale, Hanna Gustava Sahlquist. Tatăl său se îmbogățise mai ales prin anii 1850 de pe urma comerțului cu sclavi făcut între China și America Centrală. Fratele cel mai mare al lui Roald s-a născut în China (1866), părinții întorcându-se apoi în Norvegia și cumpărând o casă în Hvidsten (Borge), care se afla la 50 de km sud de Christiania (astăzi Oslo). În anii următori, 1868 și 1870, aici s-au născut următorii doi fii ai lui Jens Amundsen, Gustav și Leon. Roald s-a născut în anul 1872, pe 16 iulie, numele lui de botez însemnând „gloriosul”, în dialectul nordic vechi. Casa natală a lui Roald Amundsen aparține în prezent de orașul Fredrikstad, comitatul Østfold.<br />
<br />
<em><strong>Tinerețea</strong></em><br />
După nașterea lui Roald, părinții lui s-au mutat la Christiania într-o vilă mare, tatăl său lucrând la Ministerul Comerțului. Deja din copilărie, Roald era interesat de știrile referitoare la expedițiile polare din acea perioadă, fiind captivat mai ales de povestirile de călătorie ale cercetătorului polar britanic John Franklin (1786 - 1847), care murise încercând să descopere „pasajul maritim de nord”, care trecea prin Oceanul Arctic (arhipeleagul canadian) și lega Atlanticul de Nord cu Pacificul. Datorită interesului său deosebit pentru călătoriile polare, Roald Amundsen a neglijat oarecum studiile pe care le urma la gimnaziul „Otto Andersen“. În anul 1886 a murit tatăl său, care era plecat în Anglia. Mama lui va fi nevoită să preia toate sarcinile de întreținere a familiei. Tânărul Roald nu a fost însă prea afectat de moartea tatălui său, pentru că nu avuse contacte prea strânse cu el, acesta fiind plecat de acasă cu afaceri aproape tot timpul. Roald, fiind preocupat tot mai mult de ideea călătoriilor polare, începe să se antreneze în scopul unei astfel de expediții, cea ce contribuie la faptul că primește în anul 1890 numai nota 4 la examenul de bacalaureat.<br />
<br />
<strong><em>Studii</em></strong><br />
Roald Amundsen a devenit explorator inspirat fiind de expediția în Groenlanda a lui Fridtjof Nansen.<br />
Mama lui Roald privea cu neîncredere interesul fiului său pentru expedițiile polare, și până la moarte a căutat să-și convingă fiul să renunțe la călătoriile spre poli. În pofida dorinței mamei sale, Roald începe să se ocupe în timpul liber cu studiul intens al cărților care descriau călătorii polare neglijând studiul zoologiei, filozofiei și limbilor franceză, germană și latină, predate la „Universitatea Regală Frederic” din Christiania, al cărei student devenise. Inițial dorea să studieze medicina, lucru care însă n-a fost posibil din cauza rezultatelor sale slabe la învățătură. La 9 septembrie 1893 mama sa moare, iar tânărul student Roald părăsește băncile facultății, angajându-se ca marinar pentru o perioadă de șase luni pe nava de pescuit „<em>Magdalena</em>”.[1]. Între anii 1894 și 1896 lucrează ca marinar pe diferite corăbii. În anul 1895 primește brevetul de timonier.<br />
<br />
<strong>Explorări</strong><br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="http://3.bp.blogspot.com/-hPioMJhcRaA/TuWgL-jBeJI/AAAAAAAAAtA/urhOrCQThcU/s1600/Polul_Sud.jpg" imageanchor="1" style="clear: right; cssfloat: right; float: right; margin-bottom: 1em; margin-left: 1em;"><img border="0" height="131px" mda="true" src="http://3.bp.blogspot.com/-hPioMJhcRaA/TuWgL-jBeJI/AAAAAAAAAtA/urhOrCQThcU/s200/Polul_Sud.jpg" width="200px" /></a></div>Roald Amundsen a fost unul dintre cei mai renumiți exploratori ai ținuturilor polare. Printre cele mai remarcabile realizări ale sale se pot enumera:<br />
• Prima traversare a Pasajului de nord-vest, din Groenlanda până în Alaska, descoperind astfel calea maritimă care permite trecerea din Oceanul Atlantic în Oceanul Pacific, prin arhipelagul arctic canadian (1903-1906). <br />
• Cucerirea Polului Sud, pe care îl atinge la 14 decembrie 1911, cu o lună înaintea exploratorului britanic Robert Falcon Scott. <br />
• Prima survolare (necontestată) a Polului Nord, cu dirijabilul <em>Norge</em>, la 11 mai 1926. <br />
Roald Amundsen a dispărut în regiunea Polului Nord, încercând să salveze echipajul dirijabilului „<em>Italia</em>”, condus de Umberto Nobile, în iunie 1928.<br />
<br />
<strong><em>Expediția antarctică belgiană, 1897-1899</em></strong><br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="http://4.bp.blogspot.com/-t69XWMj3-2g/TuWgYbjsBNI/AAAAAAAAAtI/2mdpguKx8_A/s1600/Belgica.jpg" imageanchor="1" style="clear: left; cssfloat: left; float: left; margin-bottom: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="200px" mda="true" src="http://4.bp.blogspot.com/-t69XWMj3-2g/TuWgYbjsBNI/AAAAAAAAAtI/2mdpguKx8_A/s200/Belgica.jpg" width="152px" /></a></div>Expediția antarctică belgiană, sau expediția <em>Belgica</em> (denumită astfel după numele navei utilizate în această călătorie) a avut loc în anii 1897-1899. A fost organizată de „Societatea de geografie belgiană”, fiind condusă de către baronul Adrien de Gerlache. Expediția avea un caracter internațional, la ea participând, pe lângă belgieni, medicul american Frederick Cook, naturalistul român Emil Racoviță, meterologul polonez Antoine Dobrowolski, geologul polonez Henryk Arctowski și alții. Roald Amundsen a participat în calitate de ofițer secund al navei „Belgica”.<br />
Expediția a pornit din portul belgian Anvers la 10 august 1897. În apele Antarcticii a fost explorată „Țara lui Palmer” (în nordul „Țării Graham”) dovedind că aceasta reprezintă un mare arhipelag, și a fost descoperită „Coasta Danko”. Amundsen a luat parte la mai multe raiduri spre interiorul continentului, fiind primul care a folosit schiurile în Antarctica. La sfârșitul lunii februarie 1898, nava „Belgica” a fost prinsă între ghețuri în Marea Bellingshausen, între 70° și 71° latitudine sudică (aceasta fiind prima iernare în apele antarctice la latitudini mari). Membrii expediției au iernat acolo, făcând observații științifice prețioase. A fost prima iernare a unei expediții în Antarctica. După aproape un an de captivitate între ghețuri, nava a putut fi degajată (pe 15 februarie 1899), membrii expediției revenind în Belgia la 5 noiembrie 1899.[2]<br />
<br />
<em><strong>Pasajul de nord-vest, 1903-1906</strong></em><br />
După întoarcerea în Norvegia și după ce a obținut brevetul de căpitan în marina civilă, Roald Amundsen a început să-și pregătească prima sa expediție personală.<br />
Pasajul de nord-vest, care face trecerea între Oceanul Atlantic și Oceanul Pacific prin nordul continentului America de Nord, fusese descoperit pe cale terestră încă din 1822, dar nu fusese niciodată străbătut în întregime de o navă. Mulți exploratori încercaseră să străbată această cale maritimă din Oceanul Arctic (printre care John Cabot, Jacques Cartier, Henry Hudson), dar niciunul nu reușise.<br />
Amundsen a decis să încerce parcurgerea acestui pasaj. În decembrie 1900 l-a vizitat pe Fridtjof Nansen, care a sprijinit proiectul și l-a sfătuit pe Amundsen să îl completeze și cu un scop pur științific: căutarea Polului Nord Magnetic.<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="http://3.bp.blogspot.com/-DX7cIxFfW6g/TuWgj69ketI/AAAAAAAAAtQ/NTUWAyyOTJE/s1600/Gjoa.jpg" imageanchor="1" style="clear: right; cssfloat: right; float: right; margin-bottom: 1em; margin-left: 1em;"><img border="0" height="148px" mda="true" src="http://3.bp.blogspot.com/-DX7cIxFfW6g/TuWgj69ketI/AAAAAAAAAtQ/NTUWAyyOTJE/s200/Gjoa.jpg" width="200px" /></a></div>După ce și-a vândut partea sa din afacerile familiei și a mai făcut și împrumuturi, Roald Amundsen a reușit să cumpere un mic pescador (navă de pescuit), „<em>Gjøa</em>”, care avea un deplasament de doar 47 de tone, și să-l echipeze cu un mic motor.[3] Împreună cu alte șase persoane s-a îmbarcat la bordul navei „Gjøa”, plecând din Norvegia la 16 iunie 1903. După traversarea Atlanticului, au navigat mai întâi prin Marea Baffin, strâmtorile Lancaster și Peel, apoi prin strâmtorile Ross și Rae.<br />
De aici, în loc să meargă pe la vestul insulei King William, așa cum făcuse în trecut John Franklin, Amundsen a decis să meargă de-a lungul coastei de est a acestei insule. La 9 septembrie 1903 vasul Gjøa a ancorat pe coasta de sud a insulei King William, membrii expediției petrecând două ierni într-un golf pe care l-au numit Gjøa Haven (acum în Nunavut, Canada). În acest timp, Amundsen și-a însușit de la eschimoșii locali Netsilik unele obiceiuri și abilități de supraviețuire în condițiile arctice, care s-au dovedit foarte utile mai târziu. De exemplu, el a învățat să utilizeze în mod eficient câinii pentru tracțiunea săniilor și să poarte îmbrăcăminte confecționată din piei de animale în locul hanoracelor grele confecționate din țesături de lână.[4]<br />
După cele două ierni petrecute printre gheațuri, Amundsen reușește să ajungă în Marea Beaufort, după care ajunge la strâmtoarea Bering, devenind astfel primul navigator care a străbătut Pasajul de Nord-Vest.[1]<br />
<br />
<em><strong>Expediția la Polul Sud, 1910-1912</strong></em><br />
După succesul expediției prin Pasajul de nord-vest, Amundsen considera că a sosit momentul pentru a aborda visul vieții sale: să fie primul om care va ajunge la Polul Nord. Din nou Fridtjof Nansen l-a ajutat, împrumutându-i nava sa de explorări arctice <em>Fram</em>. Amundsen începe pregătirea expediției spre Polul Nord, un proiect a cărui durată o anticipează ca fiind de patru-cinci ani, timp în care spera să traverseze în derivă Oceanul Arctic.[4]<br />
În acea perioadă expedițiile polare erau în plin avânt, existând în acest context o adevărată cursă, atât între exploratori cât și între națiuni. La 1 septembrie 1909, Frederick Cook a anunțat că ajunsese la Polul Nord pe 21 aprilie 1908. Șase zile mai târziu, Robert Peary a anunțat că el ajunsese la Polul Nord pe 6 aprilie 1909. Începea marea controversă legată de descoperirea Polului Nord.<br />
La începutul anului 1910 exploratorul englez Robert Scott a anunțat în mod public că pregătea o expediție la Polul Sud, expediție care se baza pe notele și hărțile elaborate de Ernest Shackleton (care ajunsese în 1909 până la latitudinea de 88°23'S, apropiindu-se la doar 190 km de pol). Aflând acest lucru, Amundsen a luat imediat decizia de a schimba planurile sale referitoare la o expediție la Polul Nord, pentru a se îndrepta spre Polul Sud. A păstrat în secret această decizie (din întreg echipajul navei <em>Fram</em>, doar fratele său și ofițerul secund au aflat despre schimbarea destinației).[5]<br />
La data de 3 iunie 1910 expediția condusă de Roald Amundsen a plecat din portul Oslo. Odată ajuns în Madeira, Amundsen a informat echipajul despre schimbarea destinației (Polul Sud, în locul Polului Nord) și i-a trimis o telegramă lui Robert Scott în care îi spunea: „vă informez că expediția îmbarcată pe nava Fram se îndreaptă în acest moment spre Antarctica”.[5]<br />
La 14 ianuarie 1911, Amundsen și-a instalat tabăra de bază din Antarctica, pe care a numit-o Framheim („Casa Fram”), în „Golful Balenelor” de la bariera de gheață a Mării Ross. Atunci când „Terra Nova”, nava lui Scott, a intrat în Golful Balenelor și a vizitat expediția Fram, britanicii au fost impresionați de calitatea materialelor expediției norvegiane, de experiența membrilor ei și mai ales de numărul mare de câini (130) aduși de către Amundsen.<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="http://3.bp.blogspot.com/-LFQqzxW-9Xk/TuWgycUd3rI/AAAAAAAAAtY/PULUVqlnLy4/s1600/La_Pol.jpg" imageanchor="1" style="clear: left; cssfloat: left; float: left; margin-bottom: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="127px" mda="true" src="http://3.bp.blogspot.com/-LFQqzxW-9Xk/TuWgycUd3rI/AAAAAAAAAtY/PULUVqlnLy4/s200/La_Pol.jpg" width="200px" /></a></div>Utilizând schiuri și sănii trase de câini, Amundsen și membrii expediției sale au făcut succesiv depozite de provizii în linie dreaptă spre Polul Sud, la latitudinile 80°, 81° și 82°S. La 19 octombrie 1911 Roald Amundsen, însoțit de Olav Bjaaland, Helmer Hanssen, Sverre Hassel și Oscar Wisting, a pornit în asaltul final al Polului Sud. Aveau patru sănii și 52 de câini. Urmând o rută încă neexplorată până atunci, pe ghețarul Axel Heiberg, au ajuns pe platoul polar la 21 noiembrie, iar la 14 decembrie 1911 au atins Polul Sud. Amundsen a numit tabăra de la Polul Sud Polheim („Casa de la Pol”), iar platoul antarctic circumpolar Podișul Regele Haakon al VII-lea (în onoarea suveranului Norvegiei). La plecare, membrii expediției au lăsat la Pol un cort mic, de culoare neagră, pentru a fi cât mai vizibil pe albul ghețurilor polare, și o scrisoare conținând relatarea realizării lor, pentru cazul în care nu ar mai fi reușit să revenă în condiții de siguranță la Framheim.<br />
Drumul de întoarcere a durat 41 de zile. Pe 25 ianuarie 1912 echipa de exploratori a revenit cu bine la Framheim; le mai rămăseseră doar 11 câini. Călătoria lor, acoperind în total 2824 km, fusese efectuată în 94 de zile (56 zile la dus și 38 zile la întoarcere), cu o viteză medie de 30 km/zi.<br />
Succesul expediției lui Amundsen a fost anunțat public la 7 martie 1912, când nava Fram a ajuns la Hobart, în Australia. Acest succes s-a datorat îndeosebi minuțioasei pregătiri a călătoriei - echipament de bună calitate pentru perioada respectivă, îmbrăcăminte adecvată (din piei de animale), o țintă foarte clară, o foarte bună cunoaștere a folosirii atelajelor cu câini și a schiurilor - dar și voinței impresionante a membrilor acestei expediții.<br />
<br />
<strong>Ultimele explorări</strong><br />
<strong><em>Pasajul de nord-est</em></strong><br />
Nava <em>Fram</em> fiind învechită, Amundsen a echipat o nouă navă: <em>Maud</em>. În 1918, la bordul acesteia, el a traversat „Pasajul de nord-est” (trecerea între Oceanul Atlantic și Oceanul Pacific prin nordul Eurasiei), care fusese străbătut pentru prima dată în 1879 de către suedezul Nils Gustaf Nordenskiöld, devenind astfel primul om care a traversat ambele pasaje din regiunea arctică. Amundsen intenționase să lase nava Maud să fie prinsă în gheață, pentru a pluti în derivă odată cu banchiza (așa cum făcuse Nansen cu Fram), dar nu a reușit. Cu toate acestea, studiile științifice efectuate la bordul navei, în principal de către Harald Sverdrup, au fost de o mare valoare.<br />
<br />
<strong><em>Cu avionul spre Polul Nord</em></strong><br />
Noua descoperire a secolului XX, aviația, l-a atras pe Amundsen. El a obținut brevetul de pilot încă din 1918. În 1923 planificase un zbor deasupra Polului Nord, dar avionul său s-a prăbușit cu câteva zile înainte de plecare. Milionarul american Lincoln Ellsworth i-a propus atunci lui Roald Amundsen să-i finanțeze acest proiect (zborul peste Polul Nord), cu condiția de a face și el parte din expediție.<br />
În luna mai 1925, Amundsen, Lincoln Ellsworth, pilotul Hjalmar Riis-Larsen și alți trei membri ai echipajului, au decolat din Insula Spitsbergen la bordul a două hidroavioane: N-24 și N-25. Ei au zburat până în apropierea Polului Nord, mai exact până la latitudinea 87°44' (Nord), unde au fost nevoiți să aterizeze forțat. Cele două avioane au aterizat pe gheață, la câțiva kilometri distanță unul față de celălalt, dar echipajele au reușit să se reunească. N-24 era prea deteriorat, așa încât au fost siliți să-l abandoneze. După ce au lucrat trei săptămâni pentru a amenaja o pistă de gheață pentru decolare (timp în care au excavat circa 600 de tone de gheață, în condițiile în care nu-și puteau permite să consume mai mult de 400 g din rațiile alimentare zilnice), au reușit să decoleze cu N-25 și să ajungă în siguranță în Norvegia. Li s-a făcut o primire triumfală, publicul crezând că cei șase membri ai expediției se pierduseră pentru totdeauna.<br />
<br />
<strong><em>La Polul Nord, pe calea aerului</em></strong><br />
În anul următor, 1926, Roald Amundsen, împreună cu camarazii săi din expediția precedentă (Lincoln Ellsworth și Hjalmar Riis-Larsen) au planificat o nouă expediție la Polul Nord pe calea aerului. Li s-a mai alăturat și renumitul explorator polar norvegian Oscar Wisting, cel care îl însoțise pe Amundsen și la Polul Sud. De data aceasta au hotărât să folosească un dirijabil, care avea avantajul unei autonomii mult mai mari față de avioanele epocii. Au obținut de la statul italian dreptul de a utiliza dirijabilul N-1, cu condiția ca inginerul Umberto Nobile, proiectantul aparatului, să ia parte la această expediție. Cu această ocazie dirijabilului N-1 i s-a schimbat numele, fiind botezat <em>Norge</em> („Norvegia”). Cei 16 membri ai echipajului erau de diferite naționalități: 9 norvegieni, 6 italieni și un american (Lincoln Ellsworth).<br />
Norge a decolat din Svalbard la 11 mai 1926. A survolat Polul Nord geografic pe 12 mai 1926, la ora 01.25 (GMT), și a sosit la Teller, în Alaska, două zile mai târziu. La Polul Nord au fost lansate pe gheața banchizei trei drapele: al Norvegiei, al Italiei și al SUA.<br />
Cei trei exploratori care revendicaseră premiera atingerii Polului Nord și anume Frederick Cook în 1908, Robert Peary în 1909 și Richard Byrd în 1926 (cu avionul, cu doar câteva zile înainte de Amundsen) au fost îndelung contestați, fie prin acuzații de afirmații mincinoase (Cook și Byrd), fie datorită inexactităților geografice, controversele continuând și în prezent. Din aceste motive, expediția lui Amundsen cu dirijabilul <em>Norge</em> este considerată ca fiind prima care a atins, fără îndoială, Polul Nord geografic. Oricum, Amundsen și Wisting sunt primii oameni care au ajuns la ambii poli.[6]<br />
<br />
<strong>Dispariția</strong><br />
Amundsen și-a anunțat retragerea după succesul expediției <em>Norge</em>, având o faimă enormă, mai ales în țara sa natală, Norvegia.<br />
La 23 mai 1928, dirijabilul <em>Norge</em>, rebotezat <em>Italia</em>, a pornit într-o nouă expediție polară, de această dată cu un echipaj compus numai din italieni, sub comanda lui Umberto Nobile. Din nefericire dirijabilul s-a prăbușit pe banchiza polară la aproximativ 120 km nord-est de Nordaustlandet, Svalbard, într-o poziție având coordonatele 81°14′N 28°14′E. Nouă din cei zece membri ai echipajului au supraviețuit prăbușirii, dar au rămas complet izolați și în pericol de moarte, neavând posibilitatea de a se înapoia pe continent.<br />
Imediat după aflarea acestei tragedii a început un amplu efort internațional de salvare a supraviețuitorilor. Acest efort, la care au participat aviatori norvegieni, ruși, suedezi și finlandezi, contrasta puternic cu apatia și reacția lamentabilă a guvernului fascist italian.<br />
La aflarea veștii prăbușirii dirijabilulului Italia, Roald Amundsen a acceptat imediat să ia parte la o misiune de salvare a membrilor expediției italiene, cu toate că avusese diferende cu Umberto Nobile, datorită modului în care acesta își asumase meritele expediției Norge.<br />
La 18 iunie 1928, împreună cu pilotul norvegian Leif Dietrichson, cu cel francez René Guilbaud și cu alți trei francezi, Amundsen a pornit la bordul unui hidroavion francez <em>Latham 47</em> în căutarea membrilor expediției Italia. A fost ultima dată când au mai fost văzuți în viață, hidroavionul dispărând cu toți cei de la bord.<br />
Mai târziu a fost găsit pe mare, în apropiere de Tromsø, doar un flotor al hidroavionului și rămășițele unui rezervor de combustibil. Se presupune că hidroavionul s-a prăbușit din cauza ceței undeva în Marea Barents, Amundsen și ceilalți membri ai echpajului murind pe loc sau la scurt timp după aceea. Corpul lui nu a fost niciodată găsit, deși autoritățile norvegiene au continuat căutările până în luna septembrie a acelui an.<br />
În august 2009 marina regală norvegiană a efectuat cercetări amănunțite pentru a găsi rămășițele avionului cu care se prăbușise în urmă cu 81 de ani Amundsen, utilizând un submarin Hugin 1000. A fost explorată o zonă de circa 100 km2 în apropierea Insulei Urșilor (la jumătatea distanței dintre Capul Nord și Svalbard), dar fără niciun rezultat.[7]<br />
<br />
<strong><em>Note</em></strong><br />
1. ^ a b Henry Thomas, Dana Lee Thomas, Living Adventures in Science, Ayer Publishing, 1972, pp. 196-201, ISBN 0836925734 <br />
2. ^ The Houghton Mifflin Dictionary of Biography, Roald Amundsen, Houghton Mifflin Reference Books, 2003, pag. 43.ISBN 061825210X <br />
3. ^ Thomas Kingston, A History of Scandinavia: Norway, Sweden, Denmark, Finland and Iceland, University of Minnesota Press, 1979, pag. 298. ISBN 0816637997 <br />
4. ^ a b Pierre Vernay, Amundsen, tout schuss vers le sud, rev. Historia, juillet 2007, pp. 66-69 <br />
5. ^ a b Paul Simpson-Housley, Antarctica: Exploration, Perception and Metaphor, Routledge, 1992, pp. 24-37. ISBN 0415082250 <br />
6. ^ Who Was First at the North Pole? <br />
7. ^ Kongsberg Maritime - Search for Amundsen ends without findings, accesat 10 decembrie 2011 <br />
<br />
Date preluate din <a href="http://ro.wikipedia.org/wiki/Roald_Amundsen">Wikipedia.ro - Roald Amundsen</a>, articol pe care am avut onoarea să-l scriu aproape în întregime.Adrian Sîmbotinhttp://www.blogger.com/profile/05311874866857844669noreply@blogger.com6tag:blogger.com,1999:blog-240814694754180333.post-80361054315925116732011-05-10T17:56:00.000+03:002020-05-10T16:17:35.927+03:0010 Mai<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://1.bp.blogspot.com/-IckACNLwIb8/Xrf-xKYywgI/AAAAAAAACrA/AdljuftCd-4OO9bQqs2XoNjkQpSb3gjKACLcBGAsYHQ/s1600/drapelul_romaniei.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="272" data-original-width="500" height="174" src="https://1.bp.blogspot.com/-IckACNLwIb8/Xrf-xKYywgI/AAAAAAAACrA/AdljuftCd-4OO9bQqs2XoNjkQpSb3gjKACLcBGAsYHQ/s320/drapelul_romaniei.jpg" width="320" /></a></div>
<div style="text-align: center;">
<br /></div>
<b>10 Mai - trei repere cruciale în istoria modernă a României:</b><br />
<br />
10 Mai 1866: Carol I al României depune jurământul în faţa Parlamentului României, fiind proclamat Domnitor al României în această zi.<br />
<br />
10 Mai 1877: Senatul României votează proclamația de independență față de Imperiul Otoman (act votat în Camera Deputaților cu o zi mai înainte, pe 9 mai), proclamație promulgată de către domnitorul Carol I şi publicată în „Monitorul Oficial” în aceeași zi. Pe plan internațional, independența României a fost recunoscută prin Tratatul de Pace de la Berlin din 1878.<br />
<br />
1881: Carol I este încoronat Rege al României (1881–1914), după ce anterior purtase titlul de Principe al României (1866-1881).Adrian Sîmbotinhttp://www.blogger.com/profile/05311874866857844669noreply@blogger.com1tag:blogger.com,1999:blog-240814694754180333.post-2868209291819305062011-05-03T21:35:00.000+03:002011-05-03T21:43:08.760+03:00Liber la cafea...<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="http://1.bp.blogspot.com/-B_6LPXzsjVQ/TcBKxXixFuI/AAAAAAAAAso/sVaI6dYZBLo/s1600/cafea.jpg" imageanchor="1" style="clear:left; float:left;margin-right:1em; margin-bottom:1em"><img border="0" height="200" width="300" src="http://1.bp.blogspot.com/-B_6LPXzsjVQ/TcBKxXixFuI/AAAAAAAAAso/sVaI6dYZBLo/s320/cafea.jpg" /></a></div><br />
Un grup de oameni de ştiinţă americani a încercat să dărâme concepţia adânc înrădăcinată că un consum regulat de cantităţi mari de cafea ar favoriza creşterea tensiunii arteriale, relatează luni portalul MedDaily.<br />
<br />
Potrivit unuia dintre autorii studiului, Liwei Chen, de la Universitatea de Sănătate Publică din New Orleans (University School of Public Health), mai mult de trei ceşti de cafea pe zi nu cresc semnificativ probabilitatea de a dezvolta hipertonie. Efectul este acelaşi ca şi după 1-2 ceşti de cafea. <br />
<br />
Cercetătorii americani au ajuns la această concluzie după analiza câtorva sute de lucrări ştiinţifice care conţineau informaţii despre obiceiul de a bea cafea cu regularitate în cazul a 170.000 de americani şi cu privire la starea lor de sănătate în decurs de 33 de ani. Obiectul curiozităţii lor a fost în primul rând cantitate de cafea consumată pe zi de către aceşti voluntari. <br />
<br />
Cu toate acestea, Chen nu neagă faptul că asupra relaţiei dintre cafea şi tensiunea arterială acţionează un număr de factori, dintre care o parte îşi au originea în particularităţile organismului, fondul genetic şi ereditate. Prin urmare, unele persoane s-ar putea simţi rău chiar şi după o singură ceaşcă de cafea. <br />
<br />
Cu acest punct vedere şi-au exprimat deja acordul o serie întreagă de experţi, între care şi Lawrence Krakoff, specializat în probleme legate de hipertensiune. Acesta spune că nu vede în cafea un risc pentru tensiunea arterială, cu amendamentul de a nu pierde din vedere unele aspecte din viaţa persoanelor dependente de cafea. "Dacă un om bea 12 ceşti de cafea pe zi este normal ca el să nu doarmă noaptea, iar acest din urmă factor este tocmai cel responsabil de hipertensiune", explică Krakoff.<br />
<br />
Sursa: AGERPRES<br />
http://www.agerpres.ro/media/index.php/sanatate/item/63479-Studiu-O-cantitate-mare-de-cafea-nu-provoaca-tensiune-ateriala.htmlAdrian Sîmbotinhttp://www.blogger.com/profile/05311874866857844669noreply@blogger.com1tag:blogger.com,1999:blog-240814694754180333.post-51965118303980055072011-03-04T19:17:00.000+02:002011-03-04T19:17:26.133+02:00Axiome (sau aproape axiome...)01. Intuiţia este o ştiinţă exactă.<br />
02. O concluzie marchează întotdeauna momentul în care ai obosit să gândeşti.<br />
03. Oamenii, ca şi naţiunile, vor acţiona raţional numai după ce toate celelalte posibilităţi au fost epuizate.<br />
04. Cine zâmbeşte, atunci când lucrurile merg prost, s-a gândit deja pe cine să dea vina.<br />
05. Probabilitatea să întâlneşti pe cineva cunoscut creşte atunci când eşti cu cineva cu care nu trebuie să fii văzut.<br />
06. Fluierul piciorului este un dispozitiv de găsire a mobilei pe întuneric.<br />
07. Poţi învăţa o pisică să facă orice vrea ea.<br />
08. Harddisk-urile sunt întotdeauna pline. Nu are rost să încerci să faci rost de mai mult spaţiu. Datele se vor extinde până ce ocupă tot spaţiul liber.<br />
09. Nu e destul să fii tu norocos, trebuie că ceilalţi să nu fie...<br />
10. Stresul înseamnă să te trezeşti urlând, apoi să-ţi dai seama că nu dormeai.<br />
11. Intuiţia este o calitate a femeii care o ajută să-şi contrazică bărbatul înainte ca acesta să apuce să deschidă gura.<br />
12. Toate femeile sunt bune: bune de nimic sau bune la ceva.<br />
13. Cred că bărbaţii care au cercel în ureche sunt mai bine pregătiţi pentru căsătorie. Au suferit şi au cumpărat bijuterii.<br />
14. Sfatul meu este să te căsătoreşti. Dacă vei avea o nevastă bună, vei fi fericit; dacă nu, vei deveni filosof.<br />
15. Nu am aflat ce este fericirea decât în momentul în care m-am căsătorit. Dar atunci era deja prea târziu.<br />
16. Verighetele: cele mai mici cătuşe din lume.<br />
17. Burlacii ştiu mai multe despre femei decât bărbaţii căsătoriţi; în caz contrar, ar fi şi ei căsătoriţi.<br />
18. Femeile sunt pasionate de matematică; îşi împart vârsta la 2, dublează preţul hainelor şi adăugă întotdeauna 5 ani la vârsta prietenei celei mai bune.Adrian Sîmbotinhttp://www.blogger.com/profile/05311874866857844669noreply@blogger.com0